Firmele din România riscă să piardă muncitorii asiatici
Firmele din România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă și există riscul ca muncitorii asiatici să se reorienteze către alte state, cum ar fi Grecia și Slovacia. Aceste țări oferă condiții mai favorabile și un proces de obținere a documentației mult mai rapid.
În prezent, Guvernul României a decis să mențină un contingent limitat de 100.000 de lucrători străini care pot primi permise de muncă în 2025, același număr ca în ultimii trei ani. Această hotărâre a fost luată în contextul cererilor din partea angajatorilor care solicitau o creștere a numărului de muncitori non-UE.
Firmele de recrutare au atras atenția asupra impactului negativ pe care întârzierea procesului de angajare a forței de muncă din afara Uniunii Europene l-a avut asupra activităților companiilor din România, care se confruntă cu pierderi financiare semnificative.
În concluzie, menținerea contingentului limitat și atragerea de muncitori din alte țări ar putea complica și mai mult situația forței de muncă în România, în contextul în care alte state din regiune devin din ce în ce mai atractive pentru acești lucrători.
Firmele din România riscă să piardă muncitori asiatici din cauza ofertelor mai bune din alte țări
Întârzierea aprobării contingentului de lucrători non-UE a generat o mare îngrijorare în piață, procesul fiind practic blocat. Inspectoratul General pentru Imigrări a respins toate cererile de obținere a avizelor de muncă pentru angajații străini. Reprezentanții firmelor de recrutare avertizează că muncitorii străini care nu au ajuns încă în România ar putea considera opțiuni alternative în țări precum Grecia și Slovacia, unde obținerea documentației necesare este mult mai rapidă.
Maria Preoteasa, reprezentantă a unei companii de recrutare, a declarat că România se confruntă cu o instabilitate economică severă din cauza deficitului de forță de muncă, o problemă care se agravează în absența unor soluții rapide. „Cererea pentru lucrători străini este tot mai mare, dar blocajul administrativ legat de aprobarea contingentului pentru 2025 a paralizat întreaga economie,” a adăugat ea.
Impactul lipsei lucrătorilor calificați este devastator pentru firmele din România, care se confruntă cu pierderi financiare semnificative și cu riscul închiderii unor afaceri. Domeniile cel mai afectate includ construcțiile, transporturile, industria alimentară, sănătatea și serviciile.
Mădălina Anghene, manager al unei companii de recrutare, a subliniat că, în timp ce Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de muncitori non-UE, angajatorii au solicitat constant suplimentarea acestei cote. „Cererea de angajați este în continuă creștere, iar lucrătorii străini reprezintă o soluție vitală pentru menținerea activităților economice,” a afirmat ea. Anghene a cerut autorităților să mărească numărul alocat pentru 2025 la cel puțin 250.000 de lucrători străini.
În primele zece luni ale anului 2024, au fost declarate vacante 543.440 de locuri de muncă, majoritatea pentru meserii de bază precum curierat, manipulare de mărfuri și muncitori în construcții. În același timp, datele arată că până la 30 noiembrie 2024 au fost eliberate 99.268 de avize de angajare/detașare, iar 5.957 de solicitări sunt în curs de soluționare.
Pericolul pierderii muncitorilor asiatici în România
Firmele din România se confruntă cu o provocare semnificativă în atragerea și păstrarea muncitorilor asiatici. Aceștia sunt din ce în ce mai atrași de oferte mai avantajoase venite din Grecia și Slovacia.
În anul 2022, România a eliberat un număr semnificativ de avize de angajare/detașare, atingând cifra de 108.882, comparativ cu 49.954 în anul 2021. De asemenea, la data de 30 noiembrie 2024, numărul străinilor cu permise de ședere temporară pentru angajare era de 97.732. Această creștere subliniază interesul crescut al muncitorilor străini pentru piața muncii din România.
Cu toate acestea, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024, au fost eliberate 102.777 permise de ședere temporară pentru angajare și 311 permise pentru detașare, indicând o continuare a trendului de atragere a forței de muncă din afaceri. Totuși, competitivitatea crescută din alte țări europene ar putea afecta negativ stabilitatea forței de muncă din România.
