UBS avertizează asupra riscurilor unei noi crize a datoriilor în zona euro
Compania de investiții UBS a emis o avertizare cu privire la posibilitatea unei noi crize a datoriilor în zona euro, estimând că riscurile pe termen scurt sunt scăzute, dar că probabilitatea acestora ar putea crește pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul acestui deceniu. Franța, Italia și Belgia sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile țări din punct de vedere al îngrijorărilor legate de situația lor bugetară.
UBS subliniază că, în ciuda unui risc de criză pe termen scurt limitat, datorită reducerii ratelor dobânzilor și relaxării monetare de către Banca Centrală Europeană, există îngrijorări legate de deficitele bugetare mari și de sensibilitatea crescută a acestor țări la presiunile de pe piețele obligațiunilor.
În opinia UBS, țările cele mai expuse la riscurile bugetare includ, pe lângă Franța, Italia, Belgia, Ungaria, România și Slovacia. Deși țările care au fost afectate anterior de crizele datoriilor, cum ar fi Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania, și-au îmbunătățit pozițiile bugetare, Franța continuă să se confrunte cu deficite persistente, ceea ce a dus la o creștere constantă a datoriilor sale în ultimele trei decenii.
Franța a respectat criteriul de deficit de 3% din Tratatul de la Maastricht doar în șapte din ultimii 24 de ani și nu a înregistrat un excedent bugetar din 1974. Această situație, combinată cu o lipsă de susținere politică, face ca datoria Franței să reprezinte o amenințare semnificativă pentru piețele europene de obligațiuni pe termen scurt.
UBS și criza datoriilor în zona euro
UBS a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea situației datoriilor în zona euro, în special în Franța. Banca afirmă că, deși datoriile se agravează, acest proces se desfășoară într-un ritm moderat, lăsând o marjă bugetară considerabilă pentru rezultate pozitive.
Condițiile nefavorabile de finanțare și deficitele mari continuă să afecteze economia, dar UBS estimează că nivelurile critice care ar putea stârni îngrijorări serioase din partea investitorilor vor apărea mai târziu, spre sfârșitul acestui deceniu. În acest context, banca centrală va juca un rol esențial ca primă linie de apărare.
Cu toate acestea, răspunsul Băncii Centrale Europene (BCE) este complicat de constrângerile legale și de perspective divergente în cadrul zonei euro, spre deosebire de reacțiile mai flexibile observate în SUA, Marea Britanie sau Japonia.
