Academia Română clarifică informațiile despre patrimoniul lui Constantin Brâncuși
Academia Română a emis un comunicat prin care respinge informațiile circulate în spațiul public referitoare la o presupusă respingere a ofertei de donație a sculptorului Constantin Brâncuși. Se susține că acesta ar fi dorit să doneze statului român, în timpul comunismului, atelierul său împreună cu tot conținutul său, dar că Academia ar fi refuzat oferta.
Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, a explicat că Brâncuși „nu a avut niciodată intenția să lase moștenirea sa artistică unui stat cu regim comunist stalinist, unei Românii proletcultiste”. De asemenea, Academia subliniază că informațiile care falsifică biografia artistului continuă să fie difuzate, inducând în eroare opinia publică.
Comunicatul face referire la un proces verbal din 7 martie 1951, care este invocat de cei care susțin că Brâncuși ar fi făcut o astfel de donație. Însă, documentul consemnează desfășurarea unei ședințe obișnuite, în care s-au discutat subiecte legate de opera lui Paciurea și Brâncuși, fără a exista dovezi ale unei oferte de donație.
Academia Română reafirmă importanța celebrării contribuției lui Constantin Brâncuși la arta mondială modernă, mai ales în contextul anului 2026, declarat „Anul Constantin Brâncuși” de către Parlamentul României.
Academia Română și Găzduirea Patrimoniului Brâncuși
Academia Română a clarificat că nu a refuzat vreodată găzduirea patrimoniului Constantin Brâncuși aflat la Paris. Într-un comunicat recent, instituția a subliniat că procesul verbal al ședinței Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă nu conține nicio referire la o posibilă donație din partea sculptorului, stabilit la Paris din 1904.
Cercetările efectuate asupra arhivei Brâncuși la Muzeul de artă modernă din Paris au demonstrat că nu există documente sau declarații care să sugereze dorința artistului de a dona atelierul său statului român. Academia a accentuat că acest proces verbal nu poate fi utilizat ca argument pentru a susține existența unui refuz al unei donații ipotetice.
Intențiile lui Brâncuși
De asemenea, Academia a menționat că Brâncuși nu a avut niciodată intenția de a lăsa moștenirea sa artistică unui stat cu un regim comunist stalinist. Chiar dacă a părăsit România la vârsta de 28 de ani, artistul a continuat să prețuiască țara sa natală, dar a ales să lase atelierul său Franței, unde a beneficiat de susținerea prietenilor săi din lumea artistică.
În testamentul său din 12 aprilie 1956, Brâncuși a donat statului francez tot ceea ce conținea atelierul său, obligând statul să-l reconstituie în Muzeul de artă modernă din Paris. Astfel, Brâncuși a ales să asigure o vizibilitate mai mare pentru opera sa, în contrast cu politica culturală a României în perioada comunistă.
Academia Română și Găzduirea Patrimoniului Constantin Brâncuși
Academia Română nu a refuzat niciodată găzduirea patrimoniului Constantin Brâncuși, care se află în prezent la Paris. Această afirmație a fost subliniată într-un comunicat oficial al Academiei Române.
