Accesul minorilor la rețele sociale: Vârsta minimă legală
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, două treimi dintre români susțin stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. Studiul, efectuat între 2 și 6 martie 2026, arată că 65,4% dintre respondenți sunt total de acord cu această măsură, în timp ce 16,7% sunt oarecum de acord, 3,6% sunt oarecum împotrivă, iar 12,2% sunt total împotrivă.
Persoanele cu educație superioară, locuitorii din orașele mari și votanții USR se arată mai favorabili stabilirii unei vârste minime legale. În schimb, cei cu educație primară și locuitorii din Capitală sunt mai reticenți față de această propunere.
Propunerile pentru vârsta minimă
Dintre cei care susțin stabilirea unei vârste minime legale, 27,7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani, 17,2% indică 18 ani, 16,6% propun 14 ani, iar 8,3% sugerează 15 ani. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară tind să susțină vârsta de 16 ani, în timp ce votanții PSD și persoanele de peste 60 de ani preferă 18 ani ca vârstă minimă.
Vulnerabilitatea minorilor
Sondajul indică faptul că 48,6% dintre respondenți consideră că minorii sunt grupul cel mai vulnerabil în utilizarea rețelelor sociale, în timp ce 26,2% cred că întreaga populație este vulnerabilă. Votanții PNL și AUR, tinerii sub 30 de ani și cei cu educație superioară sunt mai predispuși să considere minorii ca fiind cei mai vulnerabili.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, subliniază că sprijinul ridicat pentru stabilirea unei vârste minime legale indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului în protejarea minorilor în mediul digital. El adaugă că, deși există un consens asupra principiului, există divergențe în ceea ce privește nivelul de restricție, iar normele sociale sunt încă în formare.
Accesul minorilor la rețele sociale: Vârsta minimă legală susținută de români
Un sondaj recent realizat de INSCOP Research a scos în evidență că două treimi dintre români sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. Această preocupare se bazează pe percepția de vulnerabilitate a tinerilor, care sunt considerați principalii beneficiari ai oricărei reglementări în acest domeniu.
În contextul discuțiilor despre efectele rețelelor sociale, sondajul sugerează că extinderea reglementărilor ar putea fi necesară nu doar pentru minori, ci și pentru alte grupuri vulnerabile, subliniind o preocupare mai amplă față de impactul acestor platforme asupra întregii populații.
Aceste constatări evidențiază importanța stabilirii unor măsuri de protecție adecvate, care să asigure un mediu online mai sigur pentru utilizatorii tineri.
