ADN-ul și cauzele mortalității trupelor lui Napoleon în campania din Rusia
În timpul retragerii din Rusia din 1812, armata lui Napoleon s-a confruntat cu o situație dramatică, în care peste jumătate dintre cei aproximativ 600.000 de soldați au fost decimați de frig, foamete și boli. Un nou studiu, care nu a fost încă evaluat de specialiști, oferă informații suplimentare despre agenții patogeni care au contribuit la această catastrofă umană.
Medicii vremii au raportat prezența tifosului, o boală asociată cu febră, dureri de cap și erupții cutanate. Totuși, cercetătorul Rémi Barbieri de la Universitatea Paris Cité și echipa sa nu au găsit dovezi ale bacteriei Rickettsia prowazekii, responsabilă pentru tifos. Analizând ADN-ul antic extras din dinții a 13 soldați, au descoperit dovezi ale unei combinații de boli: paratifos, provocat de o tulpină a bacteriei Salmonella enterica, și febra recurentă transmisă prin păduchi, cauzată de bacteria Borrelia recurrentis.
„Deși febra recurentă transmisă prin păduchi nu este neapărat mortală, aceasta ar fi putut slăbi semnificativ un individ deja epuizat”, explică cercetătorii. Absența dovezilor genetice pentru tifos nu exclude posibilitatea ca boala să fi fost prezentă, având în vedere că datele provin dintr-un eșantion limitat de doar 13 indivizi. Peste 3.000 de trupuri au fost descoperite în gropi comune la Vilnius, în Lituania, în 2001.
Mulți dintre soldați au fost îngropați în uniforme, alături de caii lor, dar fără arme, ceea ce sugerează că nu au murit în luptă. Pentru a înțelege pe deplin spectrul bolilor care au afectat armata napoleoniană, este necesară analiza unui număr mai mare de mostre. Conform rezultatelor studiului, un scenariu plauzibil pentru moartea acestor soldați ar include o combinație de epuizare fizică, frig extrem și mai multe boli, inclusiv paratifos și febra recurentă transmisă prin păduchi.
Lucrarea a fost publicată pe platforma bioRxiv, așteptând evaluarea oficială.