Alegerea Parlamentului României: 1 Decembrie 2023
Duminică, 1 decembrie, cetățenii români sunt invitați să participe din nou la vot. Alegerile parlamentare din acest an sunt profund influențate de rezultatele surprinzătoare ale primului tur al alegerilor prezidențiale, în care partidele tradiționale au suferit eșecuri fără precedent, în timp ce formațiunile suveraniste au acumulat aproximativ 35% din voturi.
În ciuda faptului că nu era considerat favorit în niciun sondaj, Călin Georgescu, un candidat independent cu o retorică anti-NATO și pro-Rusia, a reușit să obțină victoria în primul tur al alegerilor cu 2,1 milioane de voturi, echivalentul a 22%. El a fost urmat de Elena Lasconi, candidata USR, care a primit 1,7 milioane de voturi. Partidele tradiționale, PSD și PNL, nu au reușit să avanseze în turul doi, ceea ce a generat demisii la nivel înalt în cadrul acestor formațiuni.
Pregătiri pentru un Nou Scrutin
România se pregătește acum pentru un nou scrutin, care va determina compunerea Parlamentului, forul legislativ unde se adoptă legi, hotărâri și moțiuni. Pe buletinele de vot de duminică, românii vor găsi 31 de partide și alianțe pentru Senat, 50 de partide pentru Camera Deputaților, precum și 19 organizații ale minorităților naționale.
Ce propun aceste formațiuni? O sinteză a programelor de guvernare va fi realizată pentru șapte dintre cele mai influente partide: PSD, PNL, USR, AUR, SOS, UDMR și REPER.
Importanța Alegerilor Parlamentare
Alegerile parlamentare de duminică au o importanță majoră. Teoretic, România se prezintă ca o republică semi-prezidențială, având un șef de stat și un șef de guvern, organizată pe principiul separației puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească). Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
În cadrul alegerilor de duminică, vor fi aleși reprezentanții celor două Camere din 43 de circumscripții (41 de județe, municipiul București și diaspora). De asemenea, vor fi desemnați și reprezentanții minorităților naționale. În total, vor fi aleși 466 de parlamentari pentru o perioadă de patru ani.
Simplificat, Parlamentul are rolul de a adopta sau respinge legi, de a numi membrii Guvernului și ai altor instituții esențiale pentru democrație, precum și de a putea răsturna Guverne prin moțiuni de cenzură. Orice document care trece de Parlament necesită aprobată și de către Președinte.