Ascensiunea Politică a lui Nicolae Ciucă
Într-o perioadă de cinci ani, Nicolae Ciucă a evoluat de la declarația „nu voi face politică” la candidatul Partidului Național Liberal pentru alegerile prezidențiale, poziție pe care o și conduce. Cu o carieră militară ce se întinde pe aproximativ 30 de ani, Ciucă a avut o ascensiune politică care stârnește admirație și invidie. De asemenea, el se numără printre foștii prim-miniștri acuzați de plagiat în cazul tezei sale de doctorat.
Digi24.ro prezintă, în această perioadă, portretele primilor opt candidați (conform sondajelor) la alegerile prezidențiale, analiza fiind structurată pe cinci mari capitole: avere, studii, experiență profesională, experiență politică și controverse. Următoarele articole vor fi dedicate lui Ludovic Orban, candidatul din partea Forța Dreptei, și lui George Simion, candidatul AUR.
Averea lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă deține două terenuri, achiziționate în 2005 și 2015, situate în Dolj și Ilfov, având o suprafață totală de aproximativ 3.500 de metri pătrați. De asemenea, el are o casă de locuit în Ilfov, cu o suprafață de 232 de metri pătrați, și două autoturisme Toyota: un Rav4, din 2020, și o Corola, din 2006.
Fostul prim-ministru are investiții de 163.227 de lei în fonduri și 169.626 de lei într-un cont deschis la Banca Transilvania. Totodată, Ciucă are un credit de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie în 2025, împrumutat de la aceeași bancă.
În anul 2023, Nicolae Ciucă a înregistrat venituri totale de 105.991 de lei din indemnizația de prim-ministru, 94.334 de lei din indemnizația de parlamentar și 232.920 de lei din pensia de serviciu.
Cariera Militară
Nicolae Ciucă a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova în 1985 și Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu în 1988. A fost ofițer de stat major în Biroul operații și pregătire pentru Batalionul 121 Cercetare și Brigada 2 Mecanizată „Rovine” din Craiova în perioada 1992-1996. Apoi, a servit ca ofițer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III din Angola (1996-1997), șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” (1998-2001) și comandant al aceluiași batalion (2001-2004). Ciucă a participat la diverse misiuni internaționale ale Armatei Române în Bosnia și Herțegovina, Afganistan și Irak.
Până în 2014, a condus mai multe brigăzi din Armata Română, iar în acel an a fost numit șef al Statului Major al Forțelor Terestre. Între 2015 și 2019, a ocupat funcția de șef al Statului Major al Apărării, având responsabilitatea operațională a Armatei Române.
Studii și Formare Profesională
În ceea ce privește studiile, Nicolae Ciucă a absolvit Cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, specializându-se în Arme Întrunite, în 1995. În 2003, a obținut titlul de doctor la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. De asemenea, a participat la diverse cursuri de specializare în apărare în Statele Unite și a finalizat un curs postuniversitar în 2012, axat pe securitate și bună guvernare, la Colegiul Național de Apărare.
În doar cinci ani, Ciucă a ocupat succesiv funcțiile de ministru al Apărării, senator, prim-ministru interimar, președinte al Senatului și premier în cadrul coaliției PNL-PSD, până la rocada cu Marcel Ciolacu. Din 2022, el continuă să își exercite funcția de lider al Partidului Național Liberal.
Critici și Controverse în Jurul lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal (PNL) și fost premier al României, a fost subiectul unor critici intense referitoare la stilul său de a susține discursuri. Acesta a fost adesea acuzat că utilizează frecvent pauze în vorbire, pe care le completează cu vocala „ă”. De asemenea, Ciucă este al treilea premier român acuzat de plagiat.
În anul 2022, jurnalista Emilia Șercan a publicat un articol care susținea că lucrarea de doctorat a lui Ciucă, prezentată în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, conține plagiat în cel puțin 42 de pagini din cele 138. În urma acestor dezvăluiri, Parchetul General a deschis un dosar penal, care a fost închis un an mai târziu. Ciucă a încercat să blocheze legal verificarea tezei sale, iar o decizie oficială în acest sens întârzie să apară, la doi ani de la începutul investigațiilor. De-a lungul timpului, liderul PNL a negat acuzațiile de plagiat, argumentând că nu existau reglementări clare în momentul redactării lucrării sale.
Scandalul Cărții Biografice
Un alt scandal în care a fost implicat Nicolae Ciucă a fost legat de publicarea unei cărți biografice. Fostul șef al Armatei a ales să se inspire din ideea președintelui Cehiei, Petr Pavel, și a lansat volumul intitulat „Un ostaș în slujba țării”. Cu ocazia alegerilor europarlamentare și locale din mai, au apărut panouri publicitare cu fața lui Ciucă și coperta cărții, amplasate pe rute intens circulate, precum DN1 sau Autostrada Soarelui. O investigație a scos la iveală faptul că aceste panouri au fost finanțate cu milioane de lei din fonduri publice, iar cartea a fost publicată ulterior.
Controversa Bătăliei de la Nassiryah
Un alt subiect controversat legat de Nicolae Ciucă este legat de bătălia de la Nassiryah, care a avut loc în contextul desfășurării trupelor române în Irak. Informații despre contribuția sa în acest conflict au apărut pentru prima dată în 2004, afirmând că generalul Ciucă a condus unitatea cunoscută sub numele de Scorpionii Roșii în acea bătălie. El a relatat în presă cum, în calitate de locotenent-colonel, a ordonat deschiderea focului într-o situație de atac, descriind aceste acțiuni ca fiind planificate cu precizie.
Deși presa a subliniat importanța acestei bătălii pentru consolidarea încrederii României ca aliat al SUA și a considerat-o „prima bătălie a soldaților români după cel de-al Doilea Război Mondial”, în luna septembrie, în ziua lansării cărții lui Ciucă, o anchetă realizată de Recorder a contestat acest mit. Aceasta a inclus mărturii ale generalilor italieni care au coordonat operațiunile din Irak în 2004, susținând că Ciucă a primit ordine de la București să nu intervină în oraș. Un fost subofițer român a declarat că Ciucă nu a acționat nici în momente critice, cum ar fi ambuscada în care 24 de militari români au fost prinși, din lipsa unei aprobări din țară.
Operații majore și reacții controversate
„Am participat alături de echipa mea la două misiuni importante. Prima a avut loc în 2002 în Afganistan, iar cea de-a doua în 2004 în Irak. În ambele situații, mi-am condus oamenii direct din prima linie. Nu am fost niciodată absent din acțiunile majore. Am fost întotdeauna alături de ei, iar afirmațiile publicate în acel material sunt, din punctul meu de vedere, profund denigratoare pentru întreaga mea activitate”, a declarat candidatul PNL la alegerile prezidențiale.
Controversa declarației politice
Chiar și promisiunea sa de a nu se implica în politică a stârnit controverse. Jurnaliștii au observat că interviul oferit inițial la postul public de radio a fost șters la o zi după numirea sa în funcția de prim-ministru. Conducerea Radio România Actualități a depus o plângere la DIICOT, care a deschis o anchetă penală. Potrivit surselor judiciare citate, articolul ar fi fost șters de către autorul său, care a devenit între timp consilier la Ministerul Apărării.
Scandalul „Palatul Împăratului”
În cadrul scandalului „Palatul Împăratului”, generat de investigațiile Recorder și G4 Media, s-a descoperit că statul a alocat milioane de euro pentru renovarea unei vile destinate lui Klaus Iohannis. Documentele publicate în luna noiembrie de către Guvern indică faptul că Nicolae Ciucă, în calitate de prim-ministru, a semnat ordinul care i-a permis lui Iohannis să revendice vila la finalul mandatului său.