Corecția bugetară a României sub conducerea lui Alexandru Nazare
România a realizat o corecție bugetară solidă și credibilă, în contextul internațional actual, caracterizat prin creșteri ale dobânzilor și presiuni pe costurile de finanțare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat marți că deficitul bugetar a fost redus la 1,03% din PIB în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu 2,28% în aceeași perioadă a anului precedent.
„Datele publicate confirmă o reducere semnificativă a deficitului, ceea ce este un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României. Aceasta se întâmplă într-un context internațional complicat și după un an 2025 cu dezechilibre bugetare importante”, a declarat Nazare.
Ministrul a subliniat că veniturile au crescut cu 12,3%, depășind ritmul de creștere al economiei, ceea ce demonstrează eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării. De asemenea, cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB, ceea ce reflectă un control responsabil al acestora.
„Investițiile au înregistrat o creștere semnificativă, finanțate în principal din fonduri europene, ceea ce susține dezvoltarea fără a pune presiune suplimentară pe deficit”, a adăugat Nazare, indicând importanța absorbției fondurilor europene ca o prioritate strategică pentru România.
În concluzie, România își corectează dezechilibrele într-un mod sustenabil, fără a compromite investițiile și creșterea economică, a afirmat Alexandru Nazare, sperând ca aceste date să contribuie la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor.
Corecţia fiscală solidă a României, conform ministrului Finanţelor
Într-un comunicat recent, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a subliniat realizările României în ceea ce priveşte corecţia fiscală. Această evoluţie se traduce printr-o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, rezultată din creşterea veniturilor şi din controlul cheltuielilor.
Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul României de a consolida fiscalitatea, reuşind o reducere semnificativă a deficitului, în paralel cu menţinerea unui ritm ridicat al investiţiilor publice, care sunt susţinute prioritar din fonduri europene.
