Întărirea bazei NATO Kogălniceanu în România
Statele Unite, împreună cu contractorii lor, se pregătesc să înceapă implementarea unui proiect de întărire a bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu, care este planificată să devină cea mai mare bază NATO din Europa. Acest demers vine într-un moment în care voci conservatoare din SUA solicită retragerea trupelor americane din România, conform unor documente consultate de Profit.ro.
Proiectul, aprobat inițial în 2018 de Congres, vizează construirea unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor. Bugetul inițial pentru acest proiect a fost stabilit la 21,651 milioane dolari, cu planuri de demarare în 2019. În februarie 2019, Pentagonul a lansat prima licitație pentru atribuirea contractului, cu termen de depunere a ofertelor în mai 2019.
Cu toate acestea, în martie 2019, la solicitarea președintelui și a Congresului, Departamentul Apărării a inclus proiectul de la Kogălniceanu pe o listă de construcții militare ce urmau să fie amânate, pentru a redirecționa fonduri către un zid la granița dintre SUA și Mexic, o promisiune centrală a administrației Trump. Astfel, amânarea proiectului a fost efectivă din septembrie 2019, iar licitația a fost anulată.
Recent, costurile proiectului s-au dublat, iar implementarea sa devine din ce în ce mai urgentă, în contextul discuțiilor despre reorientarea strategică a Washingtonului privind implicarea în apărarea Europei.
Întărirea bazei NATO Kogălniceanu și creșterea costurilor
În urma reaprobată de Congres a unei sume de milioane de dolari în 2021, sub administrația președintelui Joe Biden, procesul de selecție a contractorilor pentru baza NATO Kogălniceanu a fost reluat abia în iunie 2023. Această întârziere a avut un impact semnificativ asupra costurilor proiectului, care au crescut dramatic.
Pentagonul a solicitat, în iunie 2024, redistribuirea fondurilor către proiecte prioritare, inclusiv pentru platforma de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor de la baza Mihail Kogălniceanu, din cauza majorării costurilor estimate de la 21,561 milioane dolari în 2019 la 48,951 milioane dolari. Această majorare este rezultatul întârzierilor și a creșterii prețurilor în construcții, influențate de inflația istorică și de războiul din Ucraina.
Modificările aduse amplasamentului proiectului au necesitat reproiectări semnificative, inclusiv lucrări suplimentare de stabilizare a solului și racorduri la utilități, ceea ce a dus la includerea construcției unei stații de turnare a betonului în documentația de licitație. Această măsură este considerată esențială pentru a reduce riscurile legate de calitate și termenele de livrare.
În urma aprobării redistribuirii fondurilor, contractul pentru baza Kogălniceanu a fost atribuit în septembrie 2024 unei filiale italiene a Ske International, la o valoare de aproximativ 36,68 milioane euro (40,79 milioane dolari). Atribuirea a fost contestată de subsidiara românească BBGSRO Construction SRL, care a propus un preț mai mic.
Întărirea bazei NATO Kogălniceanu de către americani
Recent, divizia europeană a Corpului Ingineresc al Armatei Statelor Unite (US Army Corps of Engineers, Europe District) a coordonat o serie de ședințe de planificare pentru execuția proiectului de întărire a bazei militare aeriene Mihail Kogălniceanu. Aceste întâlniri au avut loc între 4 și 6 martie 2025, implicând autoritatea contractantă US Army Garrison Black Sea și contractorul Ske International, împreună cu subcontractorii acestuia.
Conform oficialilor US Army Corps of Engineers, îmbunătățirile aduse aerodromului vor crește capabilitățile operaționale ale aeronavelor americane, românești și NATO, contribuind astfel la misiunile desfășurate de la baza Kogălniceanu. Aceste modificări vor spori gradul de pregătire și nivelul de descurajare în regiune.
Pe lângă proiectul de construire a unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor, se află în pregătire și un proiect pentru ridicarea de „facilități depozitare materiale speciale”, estimat la 8,62 milioane euro plus TVA. De asemenea, se va construi o platformă de staționare și parcare pentru 17 aeronave, cu un cost estimat de 9,53 milioane euro plus TVA, ambele proiecte fiind gestionate de Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România.
MApN a lansat recent o licitație pentru contractarea serviciilor de supervizare a lucrărilor de proiectare și execuție aferente primei faze de extindere și modernizare a infrastructurii bazei Kogălniceanu, cu un cost estimat preliminar de 38,7 milioane lei plus TVA.
Contextul proiectului și provocările întâmpinate
Proiectul de extindere a bazei Kogălniceanu a întâmpinat întârzieri, inclusiv din cauza provocărilor economice și politice, precum costurile crescute și condițiile impuse de administrația anterioră a președintelui Trump, care au afectat alocarea fondurilor. În ciuda acestor obstacole, proiectul continuă să progreseze, având în vedere importanța strategică a bazei în contextul securității regionale.
Întărirea bazei NATO Kogălniceanu și cererile de retragere din România
Baza NATO de la Kogălniceanu, aflată în proces de extindere, este gestionată de un consorțiu condus de Aduro Impex SRL, alături de Bog’Art și o subsidiară a grupului austriac Strabag. Proiectul, având o valoare totală estimată la 1,433 miliarde lei plus TVA, a fost realizat în proporție de 30% până în prezent și se află în faza de proiectare. Investiția totală în infrastructura bazei, aprobată de Guvernul României în noiembrie 2019, este estimată la 12,17 miliarde lei, cu o durată totală de execuție de 20 de ani.
Primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Anca Belu, a declarat că baza va deveni un mic orășel, cu o populație suplimentară de aproximativ 10.000 de militari americani. Aceasta va include construcții de locuințe, spații comerciale și servicii medicale.
Cereri din SUA pentru retragerea trupelor din România
Recent, două reviste conservatoare americane au solicitat administrației Trump să retragă trupele de la baza Kogălniceanu. Revista The American Conservative a publicat un articol care îndeamnă la decuplarea de România, citând decizia autorităților române de a bloca candidatura lui Călin Georgescu ca fiind „nedemocratică”. Aceștia susțin că baza nu mai corespunde intereselor SUA și este costisitoare.
La scurt timp, revista The National Interest a publicat un articol similar, subliniind investițiile mari ale SUA în baza Kogălniceanu și recomandând, de asemenea, retragerea trupelor din România, în contextul „anulării șocante” a alegerilor din țară.
