Discursul public vs interesele reale
În contextul recentelor atacuri israeliene asupra Iranului, reacțiile din lumea musulmană au fost rapide și vehemente. Emiratele Arabe Unite, Iordania, Arabia Saudită și Turcia au criticat Israelul pentru acțiunile sale, fiecare formulând declarații dure prin care denunțau „agresiunile israeliene” și solicitau „acțiuni internaționale” împotriva acestuia. Totuși, sub această retorică a unității musulmane se află interesele geopolitice în continuă schimbare ale acestor state, care, în multe cazuri, se aliniază cu cele ale Israelului, conform unei analize din The Spectator.
Animozitatea între sunniți și șiiți
Diviziunea dintre sunniți și șiiți a devenit un factor care avantajează Israelul. De exemplu, oficialii din Liban blochează Hezbollah, o grupare jihadistă iraniană, să acționeze împotriva Israelului. În Siria, regimul condus de Ahmed al-Sharaa negociază un acord de pace pentru a recunoaște Israelul și a permite utilizarea teritoriului sirian împotriva atacurilor iraniene. De asemenea, Iordania a interceptat rachete iraniene, făcând parte dintr-o coaliție regională, alături de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care colaborează pentru a contracara amenințarea iraniană.
Normalizarea relațiilor cu Israelul
Statele sunnite din Golful Persic percep Iranul ca o amenințare majoră, în special după revoluția iraniană din 1979. Aceste țări au acuzat Iranul că susține revoltele șiite în regiune, încurajând milițiile din Irak și Yemen. Arabia Saudită, considerând Iranul „capul șarpelui”, a condamnat acordul nuclear din 2015 între SUA și Iran, îndemnând alte națiuni musulmane să respingă „terorismul iranian”. Recent, prințul Khalid bin Salman, ministrul saudit al Apărării, a avertizat Iranul să accepte o nouă înțelegere nucleară cu SUA sau să se aștepte la atacuri israeliene imediate.
Aceste evoluții sugerează că, deși discursul public al țărilor majoritar musulmane se opune Israelului, interesele lor strategice le pot determina să colaboreze cu acesta, având în vedere amenințările pe care le percep din partea Iranului.
Discursul public și interesele reale în raport cu Iranul
În ultima vreme, statele din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, au transmis mesaje clare Iranului, în contextul normalizării relațiilor cu Israelul. Aceste măsuri fac parte din eforturile de modernizare a economiilor lor petroliere, care necesită stabilitate regională pentru a atrage investiții internaționale.
Deși Iranul, afectat de sancțiuni, ar beneficia de pe urma unei abordări mai moderate și pașnice, regimul său nu dispune de flexibilitatea necesară pentru a renunța la răspândirea islamului radical. Autoidentificarea ca „rezistență” împotriva Occidentului și a Israelului este esențială pentru supraviețuirea clericilor din Teheran.
În cazul în care regimul iranian ar cădea, există temeri că aceasta ar putea genera distrugeri similare cu cele din Gaza. Totuși, mulți musulmani din regiune, afectați de acțiunile Iranului și ale milițiilor sale, ar putea sărbători dispariția guvernării clericale, chiar dacă aceasta ar fi facilitată de acțiuni israeliene.
Arabia Saudită a realizat un pas strategic prin normalizarea relațiilor cu Iranul, permițându-i să se prezinte public ca mediator în negocierile nucleare cu SUA, în timp ce continuă să colaboreze cu Israelul pentru a contracara amenințările pe care le reprezintă Iranul.
La fel ca Arabia Saudită, și alte state precum Emiratele Arabe Unite, Qatar și Turcia își planifică acțiunile în contextul marginalizării Iranului. Aceste țări au nevoie de o acțiune decisivă din partea Israelului pentru a nu aliena populațiile șiite, iar ostilitatea față de Israel ar putea crește, în ciuda tăcerii oficiale față de succesul statului evreu.
