Deficitul bugetar al României în 2025: Previziuni și Implicații
Conform unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA, România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar estimat între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și într-un scenariu optimist. Aceasta este o revizuire a țintei de deficit agreate cu Comisia Europeană, care a fost stabilită la 8,4% din PIB, în scădere față de obiectivul inițial de 7%.
Economiștii subliniază că procesul de consolidare bugetară progresează lent, fiind bazat în principal pe restricționarea cheltuielilor, fără a implementa reforme structurale profunde. De asemenea, datele arată o deteriorare constantă a poziției fiscale în primele nouă luni ale anului, similară cu cea din 2024 și mult mai rapidă decât în perioada 2021-2023.
Specialiștii RoEM avertizează că, deși măsurile fiscale vor avea un impact în ultimul trimestru, șansele de a atinge ținta inițială de deficit sunt minime. „Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli și printr-o administrare eficientă a veniturilor statului”, a declarat Béla-Gergely Rácz, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA.
Comparația Metodelor de Calculare a Deficitului
Economiștii au subliniat că metoda „cash” reflectă doar fluxurile efective de plăți și încasări, putând fi distorsionată de sezonalitate sau de amânarea unor cheltuieli. În comparațiile la nivel european, este relevant deficitul calculat conform metodologiei ESA. Conform acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ținta pentru 2025 este o reducere la 8,4% din PIB, dar analiștii estimează că rezultatul final va oscila între 8,4% și 8,6%. „Ajustarea se realizează mai degrabă prin frânarea economiei decât prin reforme structurale autentice”, au avertizat economiștii RoEM.
În prima jumătate a anului 2025, economia a avut o evoluție relativ favorabilă, cu o creștere a PIB-ului de 1,2% în trimestrul al doilea. Totuși, această creștere a fost stimulată de comportamente anticipative, iar după vârful din iulie, economia a intrat într-o fază de ajustare accentuată.
Inflația anuală a crescut la 9,9% în august, în urma majorării TVA-ului și eliminării plafonării prețurilor la energie, ceea ce a dus la o erodare rapidă a puterii de cumpărare a populației. „Am asistat la o tranziție bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, a explicat Béla-Gergely Rácz, subliniind că dinamica economică a rămas fragilă.
Deficitul prevăzut pentru 2025 și implicațiile sale asupra economiei
Economiștii RoEM prognozează un deficit bugetar de 8,4-8,6% din PIB pentru anul 2025, într-un scenariu optimist. Această estimare vine într-un context în care economia se confruntă cu o ajustare fiscală, iar motorul de creștere este deja slăbit, ceea ce poate provoca reacții negative din partea piețelor.
Veniturile bugetare sunt sub presiune, iar cheltuielile devin din ce în ce mai greu de redus. Structura bugetului public depinde în continuare de contribuțiile sociale și de TVA, însă ambele surse sunt afectate de încetinirea salariilor și de scăderea consumului, ceea ce limitează încasările din impozitul pe profit.
„În absența unor surse noi de venit, accentul va trebui inevitabil mutat pe partea de cheltuieli”, au subliniat economiștii. Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va avea un impact limitat în 2025, efectele complete fiind așteptate abia în 2026. Pe termen scurt, controlul cheltuielilor rămâne principalul instrument disponibil autorităților.
Béla-Gergely Rácz a avertizat că „corecția fiscală a început și trebuie dusă mai departe coerent, cu răbdare și disciplină. Altfel, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid.” De asemenea, BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, iar randamentele titlurilor de stat s-au detensionat, dar rămân ridicate. Accesul la finanțare este posibil, dar depinde de credibilitatea planului fiscal.
Specialiștii RoEM recomandă autorităților să accelereze controlul cheltuielilor, să îmbunătățească colectarea taxelor și să sprijine economia prin investiții și absorbție de fonduri europene. „Fără reduceri treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană”, a explicat Levente Szász, coordonatorul RoEM. Acesta a adăugat că lunile următoare și anul viitor vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru readucerea economiei pe o traiectorie de creștere sustenabilă.
