Analiză: „Martori oculari ai crimelor de război” – Cei 20.000 de copii răpiți din Ucraina, în atenția administrației Trump
Problema celor 20.000 de copii ucraineni răpiți și deportați în Rusia a devenit un subiect de discuție important în cadrul relațiilor internaționale, fiind adusă în atenția administrației Trump. Deși întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin nu a condus la rezultate tangibile, problema copiilor răpiți a fost menționată în contextul întâlnirilor internaționale.
În timpul unei întâlniri recente, Trump a transmis o scrisoare din partea primei doamne a SUA, Melania Trump, care aborda situația dificilă a copiilor afectați de războiul din Ucraina. Deși scrisoarea nu menționa explicit invazia Rusiei sau deportarea forțată a copiilor, a reușit să atragă atenția asupra acestei probleme sensibile.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a profitat de ocazie pentru a sublinia gravitatea situației, oferind lui Trump o scrisoare din partea primei doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, ca parte a eforturilor de a sensibiliza opinia publică asupra copiilor răpiți. Delegatia lui Zelenski a prezentat, de asemenea, dovezi concrete, inclusiv o fotografie și certificatul de naștere al unui copil ucrainean răpit, care fusese adoptat de un oficial rus.
Ucraina a insistat că returnarea copiilor răpiți trebuie să fie o componentă esențială a oricărui acord de pace cu Rusia. Eforturile de a aduce această problemă în discuțiile internaționale au implicat o campanie de lobby din partea oficialilor ucraineni, europeni și a grupurilor evanghelice, subliniind importanța restabilirii drepturilor acestor copii.
„Martori oculari ai crimelor de război”: Cei 20.000 de copii răpiți din Ucraina
În urma întâlnirii dintre Donald Trump și liderii europeni din 19 august, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a exprimat încrederea că problema copiilor răpiți din Ucraina va fi luată în serios de administrația SUA. „Atât Prima Doamnă, cât și echipa SUA înțeleg că vor fi implicate într-o problemă atât de importantă, dureroasă și foarte complexă precum readucerea copiilor ucraineni”, a declarat Zelenski.
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis în martie 2023 mandate de arestare împotriva lui Vladimir Putin și a comisarului său pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, acuzându-i de crime de război pentru supravegherea deportărilor ilegale de copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Oficialii ucraineni estimează că aproape 20.000 de copii au fost deportați de Rusia din regiunile ocupate, iar o echipă de experți de la Laboratorul de Cercetare Umanitară al Universității Yale (Yale HRL) avansează o estimare chiar mai mare, sugerând că numărul ar putea ajunge până la 35.000. Nathaniel Raymond, directorul executiv al Yale HRL, a descris aceste transferuri forțate ca fiind „cel mai mare caz de răpire de după al Doilea Război Mondial”.
Estimările includ copiii care se aflau în tabere de recreere la începutul invaziei ruse, precum și cei care trăiau în centre de îngrijire din regiunile afectate. Mulți copii au fost luați după ce părinții lor au fost uciși sau separați în timpul procesului de „filtrare”, utilizat de forțele ruse pentru a înregistra și interoga prizonieri de război și civili. Kristina Hook, expertă în prevenirea atrocităților, a afirmat că statul rus a făcut pe mulți dintre acești copii orfani.
În plus, Moscova este acuzată că plătește familiile ruse pentru a adopta copii ucraineni, iar aproximativ 1.000 de minori ar fi fost duși ilegal în Rusia. Experții subliniază că informațiile despre copiii separați de familiile lor în timpul filtrării sunt limitate, deoarece, de obicei, părinții nu sunt returnați împreună cu ei.
Până în prezent, doar 1.592 de copii s-au întors în Ucraina, conform programului umanitar „Bring Kids Back UA”, inițiat de președintele Zelenski în 2023. În mai 2024, guvernul ucrainean a instituit un mecanism național pentru identificarea, returnarea și reintegrarea copiilor strămutați și deportați cu forța.
Analiză: „Martori oculari ai crimelor de război”
În contextul războiului din Ucraina, un subiect deosebit de îngrijorător este soarta celor 20.000 de copii răpiți. Conform dreptului internațional, acești copii au dreptul să se întoarcă în Ucraina. Totuși, Rusia continuă să depună eforturi pentru a-i împiedica să revină în țara lor natală, ceea ce ridică întrebări grave despre respectarea drepturilor acestora.
Negocieri internaționale dificile
Deși Rusia și Ucraina au negociat schimbul de prizonieri de război, eforturile de repatriere a copiilor ucraineni au fost până acum foarte limitate. Qatarul a reușit, totuși, să medieze întoarcerea a zeci de copii din iulie 2023. Într-o declarație recentă, președintele Zelenski a recunoscut dificultățile de a ajunge la un acord direct cu Rusia, subliniind importanța mediatoarelor externe.
Implicarea societății civile
Grupuri ale societății civile, cum ar fi Save Ukraine, au jucat un rol esențial în sprijinul părinților care încearcă să-și recupereze copiii din lagărele de reeducare din Rusia și din teritoriile ocupate. În unele cazuri, copii mai mari au reușit să fugă și să se întoarcă în Ucraina, evidențiind astfel urgența și gravitatea situației.
Deportarea ca măsură umanitară?
Oficialii ruși continuă să justifice deportarea copiilor ca fiind o măsură umanitară, afirmând că au primit aproximativ 700.000 de copii ucraineni. Această narativă este contestată de experții în drepturile omului, care subliniază că termenul corect este „forțat”, având în vedere circumstanțele în care acești copii sunt separați de familiile lor.
Este esențial ca comunitatea internațională să rămână vigilentă și să abordeze aceste încălcări ale drepturilor omului, pentru a asigura protecția și siguranța copiilor ucraineni răpiți în timpul conflictului.
Analiză: „Martori oculari ai crimelor de război”
În contextul războiului din Ucraina, au fost raportate aproximativ 20.000 de copii răpiți, care sunt acum în centrul atenției administrației Trump. Aceste răpiri sunt parte a unei strategii mai ample a Kremlinului, care implică deportarea și îndoctrinarea acestor copii în lagăre de reeducare din Rusia.
Conform declarațiilor lui Hook, militarizarea acestor tineri arată că războiul nu se limitează doar la dispute teritoriale, ci reflectă ambiții imperiale mai profunde ale Rusiei, extinzându-se dincolo de granițele Ucrainei. Autoritățile ruse au implementat legi care facilitează naturalizarea copiilor ucraineni, ceea ce le permite acestora să fie adoptați permanent de familii din Rusia. Cu toate acestea, aceste adopții sunt considerate ilegale conform dreptului internațional, subliniază Hook.
În martie 2023, Comisia de anchetă a ONU a declarat că măsurile adoptate de Rusia contravin dreptului copiilor ucraineni de a-și păstra identitatea. Deși numărul exact al copiilor dispăruți rămâne necunoscut, autoritățile ucrainene au raportat că cel puțin 400 dintre aceștia au fost adoptați oficial de familii ruse.
În plus, Kievul acuză Rusia de exploatarea sexuală a copiilor răpiți. La începutul lunii august, informațiile despre o bază de date privind adopțiile publicată de autoritățile de ocupație din regiunea Lugansk au stârnit indignare, cu fostul comisar pentru drepturile copiilor, Mikola Kuleba, afirmând că Rusia traficantă copii ucraineni în mod deschis.
Aceste activități, inclusiv apariția minorilor ucraineni pe site-urile rusești de plasare a copiilor, au fost observate încă din 2014, când Rusia a inițiat programul „Trains of Hope”, prin care peste 1.000 de copii din Crimeea ocupată au fost plasați în familii din întreaga Rusie.
Analiză: Criza copiilor răpiți din Ucraina
Un raport recent al Yale HRL detaliază programul sistematic al Rusiei de adopții și plasamente forțate, evidențiind un flux constant de copii ucraineni luați. Potrivit acestui raport, 314 copii din regiunile Donețk și Lugansk au fost înregistrați în bazele de date de plasare a copiilor sau plasați la cetățeni ruși, începând cu anul 2022. Dintre aceștia, cel puțin 67 au fost naturalizați oficial ca cetățeni ruși.
Concluziile cercetării sugerează că deportarea forțată, reeducarea și adopția copiilor din Ucraina de către Rusia ar putea constitui crime de război și crime împotriva umanității. Raymond, un cercetător implicat în studiu, a subliniat importanța furnizării unei liste complete a copiilor răpiți de Rusia către autoritățile ucrainene și organizații internaționale precum UNICEF și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.
„Până când Rusia nu va prezenta aceste informații, va fi imposibil să evaluăm câți copii din Ucraina așteaptă să se întoarcă acasă”, a declarat Raymond. De asemenea, bazele de date rusești au fost descrise ca având o valoare investigativă „enormă” pentru identificarea copiilor răpiți, deși cercetătorii trebuie să fie prudenți în manipularea acestor date.
Autoritățile ruse sunt cunoscute pentru modificarea numelui și datelor de naștere ale copiilor ucraineni, complicând astfel procesul de identificare. În plus, Ministerul Educației din Rusia a lansat inițiative de îndoctrinare a copiilor ucraineni prin lecții „patriotice”, accentuând astfel problema mai amplă a securității și drepturilor copiilor.
În timpul discuțiilor de la Istanbul, delegația ucraineană a prezentat o listă cu peste 300 de copii răpiți, solicitând returnarea acestora. „Această chestiune este o prioritate fundamentală pentru noi”, a afirmat Rustem Umerov, negociatorul principal al Ucrainei. Cu toate acestea, oficialii ruși au negat acuzațiile de răpire, complicând astfel situația.
Analiză: „Martori oculari ai crimelor de război” – Cei 20.000 de copii răpiți din Ucraina
La mai bine de două luni de la răpirea copiilor, Rusia nu a returnat încă aceștia, a declarat Mariana Betsa, viceministrul ucrainean al Afacerilor Externe, pentru Euronews. „Fiecare dintre acești copii este martor ocular al unei crime de război”, a afirmat Hook, subliniind disprețul manifestat de Rusia față de situația acestor copii.
În prezent, nu există un mecanism stabilit pentru returnarea copiilor ucraineni deportați. Problema a fost adusă în atenția administrației Trump, care, deși a inițiat agitații diplomatice, nu a avansat semnificativ în soluționarea acesteia. Doi foști comandanți ai Grupului Wagner au declarat că au ucis copii și civili în timpul conflictului din Ucraina, evidențiind gravitatea situației.
Pe 22 august, Trump a oferit Rusiei și Ucrainei „două săptămâni” pentru a avansa în procesul de pace, subliniind importanța unei decizii critice privind sancțiunile. De asemenea, a amenințat cu „război economic” în cazul în care Kremlinul nu va coopera. În contrast, alți oficiali americani au propus măsuri mai clare, cum ar fi o rezoluție în Congres care cere returnarea necondiționată a copiilor ucraineni înainte de semnarea unui acord de pace.
Senatorul Lindsey Graham a promis să promoveze o lege care să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului dacă nu repatriază copiii ucraineni. Hook a subliniat că Statele Unite au o influență semnificativă asupra Rusiei, dar nu au folosit-o încă pentru a determina returnarea acestor copii. Problema necesită o implicare de nivel înalt din partea Ucrainei și a partenerilor săi internaționali.
Zelenski a exprimat speranța că administrația Trump va continua să se implice în această problemă și a declarat: „Sperăm foarte mult că America, președintele și prima doamnă vor continua să depună eforturi personale pentru a readuce toți copiii răpiți de Rusia.”
Hook consideră că returnarea copiilor ucraineni ar trebui să devină o „linie roșie” în discuțiile cu Rusia, subliniind că acești copii și familiile lor trec printr-o încercare oribilă care necesită o soluție urgentă.
Martorii oculari ai crimelor de război: 20.000 de copii răpiți din Ucraina
În contextul continuării discuțiilor privind garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina, situația copiilor răpiți a devenit o preocupare majoră. În prezent, se estimează că aproximativ 20.000 de copii au fost răpiți în timpul conflictului, iar acest aspect necesită atenția administrației Trump și a comunității internaționale.
Oficialii ucraineni, americani și europeni discută despre cum să abordeze această criză umanitară, dar există îngrijorări cu privire la capacitatea Occidentului de a influența Rusia în această privință. „Dacă Statele Unite, cu toată puterea și influența lor actuală, nu pot obliga Rusia să returneze copiii răpiți, este greu de imaginat cum ucrainenii vor avea încredere că promisiunile Occidentului pot preveni viitoare agresiuni sau asigura o pace durabilă”, afirmă un expert în domeniu.
În timp ce discuțiile se concentrează pe soluții de securitate pentru Ucraina, soarta acestor copii rămâne o prioritate. Este esențial ca orice garanții de securitate din partea SUA și a Europei să convingă nu doar autoritățile, ci și publicul ucrainean că există voință politică și capacitatea de a acționa.