România și Provocările Reducerii Deficitului
România se confruntă cu provocări semnificative în eforturile sale de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. O analiză realizată de Reuters evidențiază riscurile politice care afectează planurile de reducere a deficitului, în special în contextul alegerilor prezidențiale programate pentru luna mai.
În acest an, România intenționează să obțină 13 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni internaționale, o sumă considerată ridicată pentru piețele emergente. Totuși, agențiile de evaluare financiară, precum S&P Global și Fitch, au indicat posibile perspective negative pentru ratingul României, ceea ce ar putea duce la pierderea calificativului „investment-grade”. Această pierdere ar putea crește costurile de împrumut pentru țară, conform unui studiu din 2016 al Băncii Mondiale, care arată că un rating „junk” ar putea spori costurile de împrumut pe termen scurt cu aproape 200 puncte de bază.
Strategii de Reducere a Deficitului
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat că măsurile propuse în Bugetul Guvernului pentru 2025, care includ reduceri de costuri în sectorul public, sunt esențiale pentru restabilirea credibilității fiscale a țării. România își propune să reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan care a fost aprobat de Bruxelles. Autoritățile române intenționează să emită obligațiuni în perioada premergătoare aprobării Bugetului, dar fără majorări semnificative ale impozitelor, deși acestea ar putea fi văzute de investitori ca o soluție eficientă.
În ciuda datoriilor României care sunt sub media din UE, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor în rândul statelor membre. Această situație a generat o deteriorare a perspectivei investitorilor legată de costuri, ceea ce ar putea afecta negativ evaluarea agențiilor de rating.
În concluzie, România se află într-o poziție delicată, având nevoie de măsuri ferme pentru a evita pierderea calificativului recomandat pentru investiții și a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
România și Reducerea Deficitului Bugetar
România se confruntă cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, rezultat al alegerilor din anul precedent. Este anticipat ca Executivul să își îmbunătățească situația financiară, însă noile alegeri prezidențiale complică această evoluție. Ştefan Nanu, director general la Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, a subliniat necesitatea ca țara să îndeplinească obiectivele planului 2031, care vizează sprijinirea creșterii economice concomitent cu reducerea deficitului.
Nanu a menționat că România ar putea să acceseze cel puțin patru miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și fondurile UE de redresare, precum și între 40-45 de miliarde de lei (aproximativ 17,94 miliarde de dolari) din obligațiunile interne. Cu toate acestea, oficialii români au exprimat opinii contradictorii referitoare la necesitatea majorării taxelor, iar nicio măsură fiscală nu este așteptată înainte de alegerile din mai.
Stabilitatea socială este esențială pentru implementarea reducerilor necesare, iar o eventuală revizuire negativă din partea agenției de rating S&P ar putea agrava situația. Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA, a remarcat că dominanța fiscală este un subiect crucial pentru piețele emergente și dezvoltate, iar lipsa de presiune din partea investitorilor pentru consolidare poate conduce la penalizări.
