Avertisment de la BNR: Riscurile bugetare rămân, în ciuda reconfirmării ratingului de țară
Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor reprezintă un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe. Acesta a publicat aceste observații pe blogul său, explicând că măsurile fiscale recente au ajutat România să evite clasificarea în categoria „junk”.
Marinescu a subliniat importanța consolidării eforturilor de ajustare bugetară, având în vedere că România s-a confruntat cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Această situație a impus ajustarea deficitului, care a început cu bugetul curent, prin înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor.
De asemenea, oficialul BNR a menționat fragilitatea construcției bugetare pentru 2025, care a subestimat deficitul, estimările indicând o creștere de la 7% la aproximativ 9% din PIB. Această deviere a necesitat intensificarea eforturilor de corecție bugetară.
Marinescu a subliniat că este esențială adoptarea unei strategii bugetare multianuale care să asigure soluții eficiente și predictibilitate pe termen lung. El a reamintit că Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, convenit cu instituțiile UE, prevedea o corecție graduală a deficitului bugetar, însă actualele estimări sugerează un impact bugetar cumulativ semnificativ pentru anii 2025 și 2026.
Avertismentul BNR privind riscurile bugetare
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), atrage atenția asupra riscurilor asociate dezechilibrelor bugetare, chiar și în contextul menținerii ratingului de țară. El subliniază că derapajul bugetar al României pentru anul 2024, estimat la -9,3% din PIB, este însoțit de un sold negativ al contului curent de -8,4% din PIB. Aceste valori, deși mai puțin tensionate decât cele înregistrate de Grecia în 2009, indică o fragilitate structurală a finanțelor publice.
Marinescu afirmă că România nu se află în aceeași situație ca Grecia, datorită unui cadru economic mai rezilient. Totuși, el avertizează că, în comparație cu datoria guvernamentală a Greciei, care depășea 130% din PIB, România are o datorie de 55% din PIB, cu tendințe ascendente. De asemenea, expunerea sectorului bancar românesc la datoria publică este semnificativă, reprezentând aproximativ 25% din activele băncilor, cea mai mare din Uniunea Europeană.
Provocările ajustării bugetare
În ceea ce privește ajustarea bugetară, Marinescu subliniază că, deși există presiuni pentru reducerea cheltuielilor, acest lucru ar putea afecta funcționalitatea statului și serviciile publice. România se confruntă cu unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, situându-se în jurul valorii de 27% din PIB, ceea ce complică și mai mult situația financiară a țării.
Oficialul BNR face apel la o abordare echilibrată, care să evite măsuri extreme de austeritate, asemănătoare cu cele din Argentina, care ar putea conduce la efecte recesioniste. În acest sens, el subliniază necesitatea unor eforturi comune pentru a îmbunătăți intermedierea financiară și a asigura o tranziție structurală către sectoare cu valoare adăugată mai înaltă.
Avertisment de la BNR privind riscurile bugetare
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că, deși ratingul de țară a fost reconfirmat, riscurile asociate dezechilibrelor bugetare rămân semnificative. El a evidențiat că ajustarea deficitului bugetar necesită o corecție amplă, care nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor, ci și prin măsuri fiscale menite să crească veniturile pe termen lung.
Marinescu a arătat că structura aparatului bugetar este deja limitată, cu aproximativ 1,3 milioane de posturi, dintre care 64% sunt în administrația centrală. El a subliniat importanța menținerii unor sectoare esențiale, cum ar fi apărarea și educația, care reprezintă o parte semnificativă din cheltuielile publice. Potrivit acestuia, orice reduceri în aceste domenii ar putea contracara obiectivele de consolidare a politicii de securitate și apărare.
Un alt aspect important menționat de viceguvernator este necesitatea de a evita politicile economice prociclice. Marinescu a avertizat că acum este crucial să se acumuleze spațiu de intervenție fiscală și monetară în perioadele de expansiune, pentru a permite ajustări graduală în momentele de recesiune, fără a genera costuri sociale sau economice excesive.
În concluzie, ajustările bugetare trebuie să fie echilibrate și predictibile, având în vedere că măsurile de creștere a impozitelor ar putea afecta economia și ritmul de creștere economică. De aceea, este esențial ca preocuparea pentru corecția bugetară să fie dublată de politici care să susțină competitivitatea economică, fără a compromite obiectivele de reducere a deficitului bugetar.
Avertismentul BNR privind riscurile bugetare
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare. El a avertizat că, în ciuda consolidării bugetare, datoria publică ar putea continua să crească, atingând praguri semnificative, în contextul stagnării economice și al rigidităților bugetare.
Marinescu a menționat că România se confruntă cu creșteri economice fragile, estimând un avans de sub 1% anual. Această stagnare poate conduce la o etapă de stagflație, o situație care nu se aliniază cu prognozele economice regionale sau internaționale mai optimiste.
De asemenea, el a indicat că, în ciuda unei creșteri a investițiilor în trimestrul I din 2025, evoluția economică nu poate fi considerată durabilă, având în vedere stagnarea producției industriale și incertitudinile legate de politica comercială. Marinescu a subliniat că acumulările de capital depind de implementarea fondurilor europene și de fluxul de investiții directe, care au fost afectate negativ în ultimii ani.
În ceea ce privește politica monetară, viceguvernatorul a afirmat că BNR trebuie să capitalizeze credibilitatea existentă, în contextul unor inflații temporare cauzate de măsuri fiscal-bugetare recente. El a subliniat dificultățile politicii monetare din cauza derapajului politicii bugetare, care a dus la un deficit bugetar semnificativ și la fragilizarea finanțelor publice.
Marinescu a concluzionat că măsurile de consolidare fiscală trebuie să fie echilibrate și adaptate la condițiile economice actuale, având în vedere provocările persistente cu care se confruntă România.
Avertisment de la BNR privind riscurile bugetare
Cosmin Marinescu, oficial al Băncii Naționale a României, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare. În acest context, Marinescu a menționat importanța implementării politicilor de susținere a creșterii economice și a competitivității în sectorul privat.
El a subliniat necesitatea protejării investițiilor esențiale, în special în infrastructură, care pot genera efecte pozitive asupra creșterii economice. De asemenea, Marinescu a accentuat importanța continuării reformelor cu responsabilitate și a pregătirii pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar putea atrage percepții favorabile din partea investitorilor și noi oportunități de dezvoltare.
În concluzie, stabilitatea politică și pacea socială sunt elemente esențiale pentru a face față provocărilor actuale, a declarat Cosmin Marinescu în textul său publicat pe blog.
