Deficit bugetar record și împrumuturi masive
Guvernul României se confruntă cu un deficit bugetar alarmant, ajungând la 103 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 5,4% din PIB, în primele nouă luni ale anului curent. Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 96,2 miliarde lei (5,44% din PIB). Această creștere a deficitului, cu aproximativ 7 miliarde de lei, ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea bugetului național.
Critici asupra construcției bugetului
Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, a declarat că bugetul pentru anul în curs este „complet nerealist”, fiind construit pe un deficit estimat de 7%. El subliniază că, în realitate, deficitul ar fi fost chiar mai mare dacă toate cheltuielile obligatorii ar fi fost bugetate corespunzător. Dumitru a menționat că cheltuielile pentru dobânzi au fost sub-bugetate semnificativ, necesități suplimentare de 15 miliarde de lei fiind adăugate pentru a acoperi aceste costuri.
Venituri supraevaluate
Consilierul a evidențiat, de asemenea, că veniturile bugetare au fost supraevaluate, aproximativ 10 miliarde de lei fiind estimate „din pix”, pe baza unei îmbunătățiri prezumptive a colectării. Această strategie riscantă ar putea duce la dificultăți în respectarea țintelor de deficit bugetar.
Perspectiva viitoare
Dumitru a concluzionat că va fi necesară o evaluare mai atentă a încasărilor bugetare în lunile următoare pentru a trasa o concluzie clară asupra viitorului bugetului. El a subliniat că România se află într-o situație dificilă, având în vedere amenințarea retrogradării economice.
Guvernul României se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ
România se află într-o situație economică dificilă, cu un deficit bugetar estimat la 103 miliarde de lei. Această situație a determinat Guvernul să se împrumute masiv pentru a-și acoperi cheltuielile. Conform consilierului lui Bolojan, veniturile au fost estimate „din pix”, ceea ce subliniază o gestionare ineficientă a finanțelor publice.
Necesitatea ajustărilor fiscale
Un pachet de consolidare fiscală a fost considerat urgent pentru a stabiliza situația și a restabili încrederea piețelor financiare. Acest pachet a inclus creșteri de taxe și ajustări pe partea de cheltuieli, fiind perceput ca o măsură necesară în contextul blocării fondurilor europene.
Strategii viitoare pentru reducerea deficitului
Economistul Dumitru a subliniat că reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor sunt esențiale pentru a înfrunta deficitul. El a menționat că societatea va trebui să suporte povara ajustărilor fiscale și a subliniat importanța rolului ANAF în aceste eforturi. De asemenea, a avertizat că, în prezent, nu ar trebui să se mai crească taxele, ci să se permită efectele măsurilor deja adoptate să se manifeste.
Revizuirea țintei de deficit bugetar
Recent, la rectificarea bugetară din octombrie, Guvernul a revizuit ținta de deficit pentru 2025, crescând-o de la 7% la 8,4% din PIB. Executivul a explicat că estimarea inițială a fost nerealistă și că multe cheltuieli nu au fost incluse în bugetul anterior.
În concluzie, România se află în fața unor provocări economice considerabile, iar măsurile de ajustare fiscală vor fi cruciale pentru a reduce deficitul bugetar și a restabili stabilitatea financiară.
