Bolojan și Controversele Constituționale privind Cumulul Pensiilor cu Salariul
Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 30 aprilie 2026 adoptarea unui proiect de lege care interzice cumulul pensiilor necontributive cu salariile în sectorul bugetar. Proiectul va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere de urgență, însă se confruntă cu un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu avertizări de neconstituționalitate din partea Consiliului Legislativ.
Articolul VII al proiectului este esențial, stipulând că angajații din sectorul public, care beneficiază de pensie, pot continua activitatea doar cu acordul angajatorului, până la vârsta de 70 de ani. În cazul pensionarilor de serviciu sau a celor cu pensii militare, continuarea activității este condiționată de reducerea pensiei cu 85%.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a clarificat că măsura se aplică exclusiv sectorului public și pensionarilor cu pensii speciale, lăsând cumulul pensiei cu salariul permis în sectorul privat. Acesta a argumentat că schimbarea este necesară pentru a corecta inechitățile resimțite în administrația publică, unde pensiile speciale erau adesea cumulate integral cu salariile.
CSM a avizat negativ proiectul prin Hotărârea nr. 67 din 16 aprilie 2026, considerând că mecanismul propus nu rezolvă, ci reproduce problemele de constituționalitate deja identificate. Consiliul subliniază că proiectul nu respectă statutul special al judecătorilor și procurorilor, având în vedere că aceștia nu pot reveni în funcție după pensionare.
Astfel, inițiativa lui Bolojan ridică semne de întrebare serioase privind respectarea constituției și protejarea drepturilor angajaților din sectorul public.
Bolojan și Încălcările Constituționale în Privința Cumulului Pensiei cu Salariul
Consiliul Legislativ a tras un semnal de alarmă cu privire la proiectul de lege care prevede interzicerea cumulului pensiei cu salariul, subliniind că aceasta ar putea încalcă grav Constituția. Proiectul a fost avizat favorabil, dar cu condiția de a ține cont de observațiile formulate, având în vedere că poate fi promovat doar după corectarea viciilor de neconstituționalitate.
Una dintre cele mai importante vulnerabilități identificată de Consiliul Legislativ este legătura cu Decizia CCR nr. 521/2023, prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege similară. Consiliul reiterează că legiuitorul nu poate interzice cumulul pensiei cu salariul decât dacă se aplică în mod egal tuturor cetățenilor, iar orice diferențe între categorii profesionale trebuie să aibă o justificare validă.
Mai alarmant, Consiliul Legislativ a subliniat că interzicerea cumulului și obligarea alegătorilor să opteze între pensie și activitate profesională îngrădesc atât dreptul la pensie, garantat de articolul 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă, conform articolului 41. Aceasta reprezintă o limitare semnificativă a drepturilor fundamentale, ceea ce ridică serioase semne de întrebare în fața constituționalității acestei măsuri.
De asemenea, Consiliul a subliniat că, deși proiectul nu menționează suspendarea pensiei, ci o reducere drastică a acesteia cu 85%, efectul practic este similar. Persoanele care doresc să rămână active în sectorul public ar putea fi forțate să accepte o reducere semnificativă a pensiei lor, ceea ce echivalează cu o constrângere indirectă.
Un alt aspect criticat de Consiliul Legislativ este faptul că proiectul pune în conflict două drepturi fundamentale, ceea ce contravine principiului conform căruia exercitarea unui drept nu ar trebui să excludă beneficiul altuia. Astfel, un individ care a dobândit legal dreptul la pensie nu ar trebui să fie constrâns să renunțe la acesta pentru a putea munci.
Aceste observații subliniază necesitatea ca Guvernul să reevalueze proiectul, având în vedere implicațiile sale asupra drepturilor fundamentale și respectarea Constituției.
Bolojan și limitele constituționale privind cumulul pensiei cu salariul
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Legislativ subliniază gravele încălcări constituționale aduse de propunerea de interzicere a cumulului pensiei cu salariul. Această măsură a generat preocupări legate de egalitatea de tratament între diferitele categorii de personal din sectorul public.
Proiectul de lege, menționat de CSM, prevede tratamente diferite între categoriile de angajați, ceea ce contravine principiului de egalitate. Astfel, apar derogări de la legislația existentă, inclusiv de la Codul muncii și Codul administrativ, generând discrepanțe în modurile de tratament pentru diferitele categorii profesionale. De asemenea, se observă o diferențiere între pensiile contributive și cele de serviciu sau militare, beneficiarii primelor având un statut mai favorabil.
Consiliul Legislativ atrage atenția că pensiile de serviciu și cele militare nu sunt simple privilegii, ci forme legale de compensație pentru restricții profesionale. În plus, proiectul introduce excepții pentru anumite categorii, cum ar fi aleșii locali și cadrele didactice, dar acestea trebuie justificate în mod clar pentru a nu fi percepute ca privilegii.
O altă problemă semnalată de CSM este neclaritatea referitoare la statutul funcționarilor publici, ceea ce ridică întrebări asupra aplicării regulii de interzicere a cumulului pensiei cu salariul. Această ambiguitate contravine cerințelor de claritate și previzibilitate în legislație, esențiale pentru respectarea drepturilor prevăzute de Constituție.
În plus, propunerea de lege ridică și probleme legate de dreptul de proprietate, având în vedere că pensia reprezintă un bun protejat de legislația internațională. O reducere semnificativă a pensiei deja aflate în plată ar putea fi considerată o ingerință excesivă, în absența unei justificări clare din partea Guvernului.
Bolojan și limitele Constituției: Încălcări semnalate de CSM și Consiliul Legislativ
Guvernul, prin inițiativa sa de a interzice cumulul pensiei cu salariul, a fost criticat pentru lipsa unei justificări clare pentru procentul de 85%. Consiliul Legislativ a subliniat că nu există dovezi financiare care să susțină această măsură. Simplul apel la economiile bugetare nu este suficient într-un control de constituționalitate.
Este esențial ca Guvernul să clarifice ce problemă rezolvă această măsură, care sunt economiile generate și de ce această restricție se aplică doar anumitor categorii, fără alternative mai puțin restrictive. Articolul 53 din Constituție, care reglementează restrângerea exercițiului drepturilor, poate fi invocat aici, având în vedere impactul asupra dreptului la muncă și la pensie.
Consiliul Legislativ a mai avertizat că interzicerea mobilității prin transferuri în administrație poate constitui o îngrădire nejustificată a dreptului fundamental la muncă. Această îngrijorare este cu atât mai relevantă în contextul în care Guvernul preconizează restructurări și posibile încetări ale raporturilor de muncă.
Blocarea transferurilor în aceste condiții poate împiedica persoanele afectate să își găsească un nou loc de muncă în sistemul public, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității și oportunității acestei măsuri.
