CCR secretizează averile funcționarilor și demnitarilor
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici nu vor mai fi publicate, iar informațiile referitoare la averile soților și copiilor acestora nu vor mai fi incluse. Această decizie a fost luată în urma constatării că două articole din Legea 176/2010 sunt neconstituționale.
Articolele declarate neconstituționale stipulau că declarațiile de avere trebuie să includă informații despre soț, soție și copii, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) era obligată să afișeze aceste declarații pe site-ul său. CCR a argumentat că o declarație de avere trebuie să fie efectuată „în nume propriu” și că responsabilitatea penală nu poate fi extinsă asupra altor persoane.
De asemenea, CCR a subliniat că publicarea declarațiilor de avere încalcă dreptul la protecția vieții private, considerând că depunerea acestora la ANI este suficientă pentru realizarea scopului legii, fără a mai fi necesară publicarea lor.
Efectele deciziei CCR
Decizia CCR ar putea bloca publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI, afectând astfel transparența și verificarea surselor de venit ale persoanelor din funcții publice. Aceasta ar putea influența și dosarele aflate în instanță care vizează dobândirea ilicită a averilor de către demnitari.
Reacțiile din partea societății civile nu au întârziat să apară, criticând decizia CCR ca fiind un regres în lupta împotriva corupției și o amenințare la adresa transparenței în România. Reprezentanți ai organizațiilor de integritate au subliniat impactul negativ asupra instrumentelor de control civic care contribuiau la combaterea corupției.
CCR secretizează averile funcționarilor și demnitarilor
Curtea Constituțională a României (CCR) a adoptat o decizie controversată prin care secretizează averile funcționarilor publici și ale demnitarilor, inclusiv pe cele ale rudelor acestora. Această hotărâre, adoptată joi, este văzută ca un regres semnificativ în lupta împotriva corupției în România.
Mai multe organizații din societatea civilă, inclusiv Expert Forum, au exprimat îngrijorări cu privire la impactul acestei decizii, subliniind că aceasta ar anula 15 ani de eforturi anticorupție și ar putea afecta negativ relațiile României cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
„Aceste prevederi legale au făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și o eventuală schimbare a jurisprudenței Curții Constituționale ar reprezenta un regres profund în materia integrității publice”, au declarat organizațiile semnatare ale apelului către CCR. Ele au subliniat că îmbunătățirea standardelor în integritatea publică este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în cadrul procesului de aderare la OECD.
Radu Nicolae a comentat pe rețelele sociale despre implicațiile negative ale acestei decizii, afirmând că aceasta întoarce România în anul 2010 în ceea ce privește angajamentele internaționale.
