Bucureștiul și Riscurile Seismice: O Analiză a Clădirilor Vulnerabile
Bucureștiul este considerat una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la riscuri seismice. Conform unor estimări oficiale, aproximativ 800 de clădiri din oraș sunt identificate ca fiind vulnerabile în fața cutremurelor, dar experții subliniază că numărul real ar putea fi de zeci de mii.
Un cutremur de 7.4 pe scara Richter în 1977 a cauzat distrugerea a peste 150.000 de apartamente și a dus la pierderea a 1.500 de vieți. Deși Bucureștiul s-a schimbat de atunci, pregătirea pentru un cutremur major este considerată a fi mult mai slabă decât în trecut.
În ultima perioadă, au fost raportate incidente în care bucăți din balcoanele unor clădiri s-au desprins, punând în pericol viața locatarilor. Doar norocul a făcut ca aceste evenimente să nu se soldeze cu victime.
Deși se cunosc oficial 800 de clădiri care pot suferi avarii majore sau se pot prăbuși în cazul unui cutremur, realitatea este mult mai gravă. În cadrul seriei de articole „Bucureștiul cu bulină roșie”, se analizează motivele pentru care nu avem o imagine clară asupra riscurilor seismice din oraș.
În articolele următoare, se va explora cum apartamentele din clădiri vulnerabile sunt evaluate și vândute la prețuri ridicate, de peste 2.000 de euro pe metrul pătrat, în ciuda riscurilor evidente.
Vulnerabilitatea clădirilor din București la cutremure
În București, multe clădiri vechi sunt încadrate în diverse clase de risc seismic, ceea ce ridică întrebări cu privire la siguranța acestora în fața unui cutremur. De exemplu, sala Dalles, construită în 1960, este clasată la Risc Seismic II din 1998, în timp ce un bloc de 9 etaje de pe Nicolae Bălcescu, construit în 1935, este încadrat la Urgență 2.
Pe Calea Victoriei, există blocuri construite în 1937, care au fost încadrate în 1993 la categoria „Urgență 2”. De asemenea, un alt bloc din zonă, construit în 1900, este încadrat la Clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, care găzduiesc afaceri la parter, evidențiază diversitatea claselor de risc seismic din centrul orașului.
Pe bulevardul Carol I, clădirile de 2 etaje construite în 1910 sunt de asemenea încadrate la Urgență 2 și Risc Seismic I. Aceste exemple reflectă o realitate complexă: multe clădiri din București nu au fost expertizate, iar proprietarii nu știu în ce măsură sunt vulnerabile.
Resurse pentru evaluarea riscurilor seismice
Pentru a verifica dacă o clădire a fost expertizată și încadrată la o clasă de risc seismic, cetățenii pot consulta lista publicată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). În plus, organizația Re:Rise a creat o hartă a Bucureștiului, bazată pe datele AMCCRS, care ilustrează clar starea clădirilor din perspectiva riscului seismic.
Inginerul Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise, subliniază importanța acestor informații: „Dacă stau într-un cartier, într-un bloc similar cu cel al vecinilor mei, iar blocul vecinilor a fost expertizat și încadrat la Risc Seismic 1 sau Urgență, iar al meu nu, trebuie să fiu conștient că pot exista riscuri similare.”
Așadar, este esențial ca locuitorii Bucureștiului să fie informați și să verifice starea clădirilor în care locuiesc, pentru a se proteja în fața posibilelor dezastre naturale.
Bucureștiul și vulnerabilitatea clădirilor la cutremur
În discuțiile recente despre expertizarea clădirilor din București, experții subliniază un aspect crucial: „există un grad mare de subiectivism” în evaluările realizate. Aceasta este o problemă majoră, deoarece evaluarea se bazează pe percepția individuală a expertului privind starea structurală și degradările clădirilor.
Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise, afirmă că această subiectivitate poate influența rezultatul expertizelor. Evaluarea clădirilor este compusă din două componente: una calitativă, care depinde de aprecierea expertului, și una cantitativă, bazată pe calcule tehnice. „Partea calitativă de evaluare este influențată de cum apreciază expertul degradările și gravitatea acestora pentru stabilitatea clădirii,” a explicat Andrei Teodorescu, inginer structurist de la Atectural Engineering.
Consecințele clasificării clădirilor în clasa I de risc seismic
Una dintre principalele probleme legate de clasificarea clădirilor este impactul pe care îl are asupra proprietarilor. Când o clădire este încadrată în clasa I de risc seismic, sunt impuse o serie de interdicții legale, cum ar fi interzicerea închirierii sau organizării de evenimente în aceste imobile. Aceasta generează o presiune suplimentară asupra proprietarilor, care pot fi tentați să nu declare starea reală a clădirii pentru a evita consecințele legale.
Pe de altă parte, bulinele roșii amplasate pe fațadele clădirilor reprezintă un semnal de alarmă. Proprietarii care încearcă să le ascundă riscă amenzi semnificative, ceea ce adaugă o altă dimensiune complexă problemei. Există cazuri în care clădiri expertizate ca fiind de clasa I de risc seismic au fost reevaluate și clasificate în clase inferioare, ceea ce creează confuzie și decredibilizează procesul de evaluare.
Provocările în demersurile de consolidare
Un alt aspect important este reticența proprietarilor de a demara procedurile de expertizare și consolidare a clădirilor. A partir de 2024, aceste lucrări pot fi inițiate prin votul majorității proprietarilor, ceea ce ar putea facilita procesul de consolidare, dar incertitudinea privind evaluările anterioare continuă să reprezinte o barieră semnificativă.
În concluzie, transparența și obiectivitatea în evaluarea clădirilor sunt esențiale pentru a asigura un mediu urban sigur și pentru a preveni riscurile asociate cutremurelor în București.
Bucureștiul cu bulină roșie: Vulnerabilitatea clădirilor la cutremur
În contextul vulnerabilității clădirilor din București la cutremure, inginerii subliniază importanța conștientizării problemelor de siguranță. Valentin Archip, expert tehnic atestat, a evidențiat necesitatea ca proprietarii să fie informați despre gravitatea situației și să se implice în procesul de expertizare și consolidare. Fără această implicare, riscurile rămân ridicate.
Andrei Teodorescu, alt expert în domeniu, a menționat că mulți proprietari refuză expertizarea, crezând că structurile lor sunt sigure, deși acestea au trecut prin mai multe cutremure. De asemenea, teama de a rămâne fără locuințe în urma demersurilor de consolidare este un alt factor care împiedică acțiunile necesare.
În plus, inginerul a subliniat că, în cazul clădirilor situate în zone centrale ale Capitalei, consolidarea nu doar că asigură siguranța, dar și crește semnificativ valoarea imobilului. Totuși, chiar dacă proprietarii ar dori să înceapă consolidarea, lipsa experților și a constructorilor disponibili reprezintă o barieră majoră.
Teodorescu a concluzionat că, în absența unei expertizări complete a clădirilor, discuțiile despre proiectarea unor măsuri de siguranță devin inutile, având în vedere numărul mare de clădiri care nu au fost evaluate corespunzător.
Bucureștiul cu bulină roșie: Evaluarea clădirilor vulnerabile la cutremur
În contextul riscurilor seismice din București, o nouă Lege adoptată în 2022 a impus primarilor din municipii, orașe și comune să inițieze un program amplu de inspectare a clădirilor. Această evaluare vizuală reprezintă o metodă simplificată prin care experții pot determina rapid vulnerabilitatea clădirilor, fără a necesita acces în locuințele oamenilor.
Conform Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), criteriile utilizate în această evaluare includ: impactul cutremurelor anterioare asupra construcțiilor, rezultatele cercetărilor privind riscul seismic, evoluția reglementărilor tehnice și a materialelor de construcție. Este esențial de precizat că această evaluare vizuală nu clasează clădirile în funcție de risc seismic, ci servește ca o metodă de inventariere a clădirilor vulnerabile.
Până în prezent, în cadrul unui proiect pilot, au fost evaluate rapid 46 de clădiri, iar AMCCRS lucrează în prezent la achiziția serviciilor de evaluare rapidă pentru 20.000 de clădiri din București. Această achiziție se află în etapa de „evaluare oferte” și este estimată să dureze aproximativ patru ani.
