Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a fost supus marţi dezbaterii Comisiilor reunite de buget-finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat. Parlamentarii au început să elaboreze rapoarte pentru fiecare ordonator de credite.
Unul dintre principalele subiecte discutate a fost bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a fost aprobat în cadrul acestor comisii. Manuela Cazacu, managerul economic al instituţiei, a subliniat că suma alocată nu acoperă necesarul ÎCCJ, menţionând că instituţia nu a depus amendamente pentru bugetul din 2026, dar va solicita rectificarea bugetară pentru a acoperi cheltuielile necesare.
Bugetul propus pentru ÎCCJ este de 5.020.937.000 lei, reprezentând o creştere semnificativă faţă de anul anterior, cu 49,95% pentru creditele de angajament şi 49,16% pentru creditele bugetare. De asemenea, cheltuielile curente şi cele de personal au înregistrat creşteri semnificative.
În acelaşi timp, bugetul Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost, de asemenea, aprobat, având o alocare de 44.350.000 lei, cu o creştere de 4,47% faţă de anul precedent. Judecătorul CCR, Mihai Busuioc, a declarat că bugetul este „sănătos” şi reflectă condiţiile economice actuale ale României, menţionând totodată creşterea cheltuielilor de personal ca urmare a angajărilor recente.
Aceste discuţii din comisiile parlamentare subliniază importanţa bugetului de stat pentru anul 2026, precum şi provocările cu care se confruntă instanţele din România în gestionarea resurselor financiare.
Bugetul de stat pe anul 2026 în dezbaterea comisiilor de buget-finanţe din Parlament
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul pentru Consiliul Legislativ pe anul 2026, cu 36 de voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”. Secretarul general al instituţiei, Ionuţ Mazâlu, a menţionat că proiectul se încadrează în limitele aprobate de Guvern, cu o uşoară diminuare faţă de execuţia din anul precedent, dar cu speranţa că activitatea Consiliului nu va fi perturbată.
Bugetul propus pentru Consiliul Legislativ prevede cheltuieli de 14.869.000 lei atât la credite angajament, cât şi la credite bugetare, în creştere cu 0,75% faţă de 2025. Cheltuielile curente sunt estimate la 14.768.000 lei, iar cele de personal rămân la 13.823.000 lei, asemănător cu anul anterior.
De asemenea, bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a fost aprobat cu 34 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”. Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, a declarat că bugetul pentru 2026 este unul „de tranziţie”, subliniind obiectivele instituţiei, inclusiv reducerea timpului mediu de răspuns la petiţii de la 20 de zile la 10 zile.
Proiectele de digitalizare sunt o prioritate, cu scopul de a îmbunătăţi serviciile publice prin utilizarea de instrumente electronice şi parteneriate cu alte instituţii de stat.
Dezbaterea bugetului de stat pe 2026 în Parlament
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au început dezbaterea asupra proiectului bugetului de stat pentru anul 2026. Proiectul propus de Guvern include cheltuieli curente de 27.546.000 lei, atât la creditele angajament, cât şi la creditele bugetare, reprezentând o scădere de 1,79% faţă de anul precedent. De asemenea, cheltuielile de personal sunt de 26.000.000 lei, înregistrând o diminuare de 3,25% comparativ cu 2025.
Un aspect important al dezbaterilor a fost bugetul Avocatului Poporului, care a fost aprobat cu un total de 24.249.000 lei, în scădere cu 2,88% faţă de anul trecut. Cheltuielile curente pentru această instituţie se ridică la 24.149.000 lei, iar cheltuielile de personal sunt de 19.300.000 lei, marcând o scădere de 5,96% faţă de 2025. Directorul coordonator al Avocatului Poporului, Luminiţa Clain, a declarat că nu a propus amendamente, dar speră la o rectificare bugetară care să aducă un plus de 10% pentru a asigura funcţionarea instituţiei până la sfârşitul anului.
În cadrul aceleaşi dezbateri, bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost, de asemenea, aprobat, cu un total de 118.796.000 lei pentru creditele angajament, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de 2025. Vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a evidenţiat importanţa unui nou software, bazat pe inteligenţă artificială, care va ajuta instituţia în combaterea dezinformării. Acest software va permite CNA să efectueze investigaţii complexe pentru a identifica campaniile de dezinformare și comportamentele neautentice în mediul online.
Astfel, dezbaterea bugetului de stat pe 2026 subliniază provocările financiare cu care se confruntă instituţiile publice, dar şi strategii inovatoare pentru îmbunătăţirea eficienţei în combaterea dezinformării.
Comisiile de buget-finanţe din Parlament discută în prezent bugetul de stat pentru anul 2026. Această dezbatere este esențială pentru stabilirea direcțiilor financiare și economice ale țării pe termen lung.
Deciziile luate în cadrul acestor comisii vor influența semnificativ politica fiscală și investițiile publice, având un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale.
