Burduja: Europa ar trebui să treacă de la Green Deal la Smart Deal
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că Europa trebuie să-și revizuiască strategia de la Green Deal la Smart Deal, subliniind că nu are sens să protejăm mediul înconjurător în timp ce ne îndreptăm spre un colaps economic. Acesta a accentuat necesitatea ca România să îndeplinească cerințele de gaze ale Europei începând din 2027, dar a subliniat că este esențial să găsim soluții pentru obținerea unei energii mai ieftine.
„România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent, fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu este înțelept să adoptăm o abordare drastică, deoarece riscăm să afectăm economia europeană, care se confruntă cu dificultăți. Aceasta a fost poziția mea în mandatul anterior și va rămâne și în prezent,” a declarat Burduja.
Burduja a menționat că, recent, și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a subliniat importanța scăderii prețurilor la energie pentru a răspunde provocărilor economice globale. El a reamintit că, în ciuda eforturilor de decarbonizare, este crucial să menținem competitivitatea economiilor europene.
Principiile unei tranziții eficiente
Ministrul a prezentat câteva chei esențiale pentru o tranziție energetică reușită:
- Producția de energie sigură și ieftină, inclusiv menținerea centralelor pe cărbune până la găsirea unor alternative viabile precum centralele pe gaz și cele nucleare.
- Investiții în stocare pentru a valorifica energia regenerabilă în perioadele fără soare sau vânt.
- Îmbunătățirea rețelelor pentru a crea o piață europeană unică și funcțională, care să permită integrarea unui număr mai mare de producători de energie verde.
- Utilizarea echipamentelor fabricate în România și în Europa, evitând subvenționarea producției din alte regiuni ale lumii.
Burduja a evidențiat că România face deja progrese în domeniul energiei, semnând șapte contracte de finanțare pentru o capacitate de peste 5 GW, în domeniul producției de baterii de stocare și panouri fotovoltaice. Aceste inițiative sunt parte din efortul de a reduce dependența de importuri și de a sprijini economia locală, în contextul în care Europa trebuie să regândească abordările sale pentru a rămâne competitivă pe piața globală.
Burduja propune o schimbare de paradigmă pentru Europa
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, susține că Europa ar trebui să reevalueze abordarea sa în domeniul mediului și economiei, propunând tranziția de la „Green Deal” la „Smart Deal”. El argumentează că protejarea mediului nu poate avea loc fără a considera impactul economic, avertizând că o economie în colaps nu va putea susține inițiativele ecologice.
Provocările economice ale Europei
Costurile ridicate ale energiei sunt un exemplu de povară auto-impusă, generată de certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal, care dublează artificial prețurile energiei. Aceste creșteri pun în pericol competitivitatea industriilor europene, determinând închiderea sau relocarea fabricilor. De la începutul anului 2000, contribuția PIB-ului UE la economia globală a scăzut dramatic, de la aproximativ 34% la sub 15%, iar investițiile în cercetare sunt semnificativ mai mici comparativ cu cele din SUA sau China.
România ca model de dezvoltare energetică
România dispune de resurse energetice ample, inclusiv gaze naturale și hidrocentrale nefinalizate, care ar putea transforma țara într-un lider regional în producția de energie verde. Burduja subliniază că este esențială voința politică și deciziile curajoase pentru a prioritiza bunăstarea cetățenilor și a sprijini industria locală.
Un apel la redefinirea priorităților europene
Ministrul Energiei îndeamnă Europa să opteze pentru un „Smart Deal” care să stimuleze prosperitatea economică și inovația, subliniind că acestea nu pot fi realizate prin reglementări restrictive sau prin politici care subvenționează economiile altor țări. Este timpul ca Europa să își reconsidere prioritățile pentru a recâștiga competitivitatea pe harta economică globală.
