Sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Pe 21 noiembrie, calendarul ortodox marchează sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea populară de Vovidenia. Aceasta este primul eveniment semnificativ din Postul Crăciunului 2024, evidențiat cu cruce roșie în calendar, și reprezintă o zi în care se permite consumul de pește.
În această zi, credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri răspândite în diverse regiuni ale țării, având scopul de a atrage norocul, prosperitatea și sănătatea. Sărbătoarea, celebrată anual la sfârșitul lunii noiembrie, este considerată o sursă de binecuvântare, aducătoare de sănătate și împlinirea dorințelor.
Semnificația sărbătorii
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, conform tradiției populare, este cunoscută și sub denumirile „Sărbătoarea Luminii”, „Ovidenia”, „Obrejania” sau „Vovidenia”. Aceasta este dedicată Fecioarei Maria și este celebrată atât în biserica catolică, cât și în cea ortodoxă, în săptămâna imediat următoare începutului Postului Nașterii Domnului.
Părinții Maicii Domnului, Sfinții Ioachim și Ana, au fost lipsiți de copii și s-au rugat lui Dumnezeu să le ofere bucuria de a fi părinți. Aceștia au promis că, în cazul în care vor avea o fetiță, o vor aduce la templu pentru a o închina Domnului. Un înger le-a adus vestea că vor avea o fată, pe care o vor numi Maria, iar la vârsta de trei ani, părinții au împlinit această promisiune.
La intrarea în biserică, Maria a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a condus-o în încăperea „Sfânta Sfintelor”, unde a stat până la vârsta de 15 ani. Ea a devenit astfel „Sfânta Sfintelor lui Dumnezeu”, iar din ea Iisus a luat trup.
Ritualuri și slujbe
În seara premergătoare sărbătorii, la Vecernie se citesc trei texte profetice din Vechiul Testament, recunoscute ca fiind „trimise către Maica Domnului”, deoarece „Ea va deveni templu viu al lui Dumnezeu.” La fiecare citire, se afirmă: „pentru că slava lui Dumnezeu a umplut templul Domnului Dumnezeu Atotputernic.”
În dimineața sărbătorii, se oficiază Utrenia, care este cea mai lungă și complexă dintre slujbele ceasurilor. Această evanghelie este citită la toate sărbătorile Maicii Domnului și include Cântarea Maicii Domnului. Începând cu această zi, la canoanele de la Utrenie se cântă catavasiile Nașterii Domnului, semnificând pentru credincioși o etapă importantă în apropierea sărbătorii Crăciunului.
Tradiții populare de 21 noiembrie
În România, 21 noiembrie este o zi deosebită pentru credincioși, caracterizată prin deschiderea cerurilor și rugăciuni pentru împlinirea celor mai profunde dorințe. Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, a subliniat importanța superstițiilor și tradițiilor legate de această dată, denumindu-le „legi ale pământului” care au fost dezvoltate din iubire, bucurie și credință, respectate de-a lungul timpului în cinstea sfinților.
Importanța cinstirii Sfinților
Este esențial să cinstim Sfinții și să învățăm din exemplul lor de viață. Praznicul de astăzi se desfășoară în perioada Postului Crăciunului, ceea ce înseamnă că este dezlegare la pește. Cei care respectă postul au permisiunea de a consuma preparate pe bază de pește, dar nu și alte alimente de dulce.
Obiceiuri și tradiții religioase
În dimineața sărbătorii, mulți creștini participă la Sfânta Liturghie și aduc la biserică preparate de post și pește pentru a fi sfințite. După ceremonie, aceste pachete sunt distribuite ca pomană celor nevoiași, dar și membrilor familiei, în memoria sufletelor celor adormiți.
În anumite regiuni ale țării, pachetele de pomană conțin, pe lângă pește, și plăcintă cu dovleac, precum și o lumânare aprinsă pentru a onora memoria celor care nu au avut parte de o astfel de lumină în timpul vieții.
Tradiții legate de Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Un obicei popular în această zi este acela de a permite copiilor să pună crenguțe de măr în vase cu apă. Aceste crengi, păstrate la căldură, vor înflori până la Anul Nou, devenind astfel o sorcovă pentru colindători.
Colindele românești fac referire la florile dalbe, flori de măr sau mărgăritar, având o semnificație profundă ce provine din tradițiile strămoșești. În trecut, nuielușa primită de Moș Nicolae trebuia să fie din crenguță de măr; dacă aceasta înflorea până la Crăciun, se considera că Sfântul a mijlocit iertarea pentru cel care a dăruit-o.
Respectarea zilei de sărbătoare
Este important de menționat că, în această zi, este interzis să se efectueze muncă fizică grea în gospodărie. Activități precum spălatul sau călcatul hainelor sunt evitate, iar ziua este marcată cu cruce roșie în calendar. Acesta este un moment propice pentru a ne apropia de biserică și de Dumnezeu.