Călin Georgescu, lider în primul tur al alegerilor prezidenţiale
Candidatul independent Călin Georgescu a reușit să obțină cele mai multe voturi în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale din România. În lucrarea sa intitulată „Cumpăna României”, Georgescu subliniază că principala provocare cu care se confruntă lumea modernă este consumul excesiv de resurse.
Critica asupra marilor corporaţii
Georgescu afirmă că marile corporaţii au contribuit la îmbolnăvirea societății, atât din punct de vedere fizic, cât și economic. „Aceste entități au înfometat lumea și, în același timp, au creat o dependență de produsele lor”, menționează el. Candidatul propune impozitarea alimentelor cu valoare nutritivă scăzută, precum băuturile îndulcite, fast-food-ul și alte produse nesănătoase, care sunt promovate intens.
Impozitarea alimentelor nesănătoase
„Nu vom permite hipermarketurilor și altor distribuitori de produse nesănătoase să ne hrănească familiile”, a declarat Georgescu. El face referire la inițiativele din Statele Unite, unde 30 de orașe mari planifică introducerea unor taxe pe alimentele nesănătoase, iar un ministru francez a sugerat triplarea impozitului pe băuturile carbogazoase. Conform lui Georgescu, impunerea acestor taxe ar putea reduce semnificativ consumul acestor produse, iar fondurile generate ar putea fi redirecționate către sprijinirea agriculturii de subzistență, aflată în pericol de dispariție.
Campanie de educare a publicului
Georgescu a anunțat și o campanie de conștientizare cu privire la efectele negative ale consumului de „mâncare ieftină”. El susține că cea mai accesibilă hrană este cea preparată în gospodăriile proprii, iar „mâncarea ieftină” este doar o iluzie creată de agricultura industrială, care ignoră costurile reale ale alimentelor. În acest context, el subliniază problemele de sănătate publică din SUA, unde o treime din populație este afectată de diabet sau prediabet, iar obezitatea la copii și adolescenți este o problemă majoră.
Consecințele agriculturii industriale
Georgescu atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale agriculturii industriale, cum ar fi degradarea solului, poluarea apelor și depopularea rurală. El consideră că „mâncarea ieftină” și consumul excesiv de televiziune servesc ca un sedativ pentru mase, îndepărtându-le de realitățile dure ale societății contemporane.