CCR amână sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la legea cultelor
Curtea Constituțională a României a decis să amâne, pentru data de 25 noiembrie, analiza sesizării președintelui Nicușor Dan privind modificările la legea care reglementează libertatea religioasă și regimul cultelor. Această obiecție de neconstituționalitate a fost amânată și în ședința din 20 octombrie.
În luna iulie, președintele a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse Legii nr. 489/2006, care sancționează exercitarea fără drept a profesiilor religioase, inclusiv cele de rabin și imam. Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului.
Modificările legislative, inițiate de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, stipulează că exercitarea fără drept a atribuțiilor clericale constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal. De asemenea, cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților de cinstire a persoanelor canonizate.
Președintele Nicușor Dan a argumentat că modificările legislative au fost adoptate cu încălcarea unor norme constituționale, inclusiv prin stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii prin acte infralegale, ceea ce contravine standardelor de calitate a legii. Aceasta extinde sfera infracțiunii la noi categorii religioase, creând o posibilitate pentru Secretariatul de Stat pentru Culte de a determina, la cererea cultelor, alte funcții clericale asociate.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne analiza sesizării formulate de președintele Nicușor Dan privind neconstituționalitatea unor prevederi din legea regimului cultelor. În sesizarea sa, Nicușor Dan susține că legea nu respectă normele de tehnică legislativă, impunând condiția ca orice act normativ să fie clar și lipsit de ambiguități.
Un aspect critic evidențiat de președinte este enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale. Nicușor Dan a subliniat că, în formularea legii, sunt menționate doar preotul, rabinul și imamul, fără a lua în considerare și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute în România, cum ar fi muftiul sau păstorul.
De asemenea, președintele a semnalat că legea contravine libertății religioase prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților de cinstire a anumitor persoane, ceea ce afectează atât libertatea religioasă, cât și exercițiul libertății de exprimare. Aceste critici, alături de altele, subliniază necesitatea unei revizuiri atente a prevederilor legale în vigoare.
