Ion Iliescu și Eticheta de „Președinte Bolșevic”
În ultimul său interviu, Ion Iliescu a discutat despre semnificația puterii și despre eticheta de „președinte bolșevic” care i-a fost atribuită. Fostul președinte al României, decedat la vârsta de 95 de ani, a explicat că puterea înseamnă responsabilitate și emană din relația cu oamenii, în special prin vot.
Referindu-se la alegerile din 1990, cunoscute sub numele de „Duminica Orbului”, Iliescu a declarat: „Oamenii trăiseră în întuneric suficient, așa că politic, Duminica orbului a fost scoaterea la lumină a României din totalitarism.” El a subliniat că rezultatul alegerilor, în care a obținut peste 80% din voturi, nu reflectă orbirea cetățenilor, ci dorința acestora de a avansa spre democrație.
În ceea ce privește eticheta de „președinte bolșevic”, Iliescu a afirmat: „Cum să fiu bolșevic? Bolșevismul radicalizează puterea, eu nu am fost niciodată un radicalist, ci un social-democrat care a insistat pe echilibrul social și politic.” El a subliniat diferența dintre stânga în ansamblul ei și bolșevism, insistând asupra unei abordări echilibrate în politică.
Eticheta de „președinte bolșevic” pentru Ion Iliescu
Ion Iliescu, fostul președinte al României, a abordat eticheta de „președinte bolșevic”, afirmând că aceasta este „o remarcă incisivă, dar mai degrabă născută din prostie decât din răutate”. El a subliniat că nu a maximizat niciodată puterea, ci a pus gândirea înaintea practicii politice, negând că ar fi fost un excentric în guvernare.
Iliescu a explicat că a promovat o democrație bazată pe egalitatea individului în drepturi și responsabilități sociale, fără a viziona partidul ca pe o platformă a energiilor revoluționare. „Am stat confortabil atât la putere, cât și în opoziție, pentru că așa e normal într-o democrație”, a adăugat el.
De asemenea, fostul președinte a precizat că nu a condus cu principii marxiste, ci cu o constituție democratică elaborată de experți occidentali, în special francezi. În concluzie, Iliescu a sugerat că, dacă ar fi fost cu adevărat un bolșevic, ar trebui să se rescrie manualele de istorie pentru a afirma că integrarea României în Uniunea Europeană și NATO este rezultatul acțiunilor unui bolșevic, considerând acest lucru ca fiind „suprearealist”.
