Descoperiri arheologice în Germania: Gâștele cu creastă din secolul al XVII-lea
O toaletă din secolul al XVII-lea din Germania a fost locul unei descoperiri arheologice surprinzătoare, unde au fost găsite patru cranii de gâscă, ce ar putea reprezenta cele mai vechi exemplare de gâște cu creastă identificate până acum în istorie. Aceste cranii au fost descoperite la Flecken Zechlin, situată la aproximativ 100 de kilometri de Berlin, într-un sit asociat cu episcopi și aristocrați din acea perioadă.
Cercetătoarea Maaike Groot, autoarea studiului, sugerează că aceste gâște au fost crescute mai degrabă pentru expunere și prestigiul pe care îl aduceau, decât pentru consum. Cu toate acestea, sănătatea păsărilor părea afectată, iar după moartea lor, craniile au fost aruncate împreună cu resturi alimentare, inclusiv oase de pui și rață. Analizele realizate au evidențiat prezența unor orificii neobișnuite în zona superioară a capului, ceea ce sugerează posibile probleme de sănătate.
Creasta păsărilor este rezultatul unei mutații genetice, care determină formarea unui depozit de țesut gras pe partea superioară a craniului, lăsând deschideri vizibile. Această trăsătură, apreciată în trecut, poate avea consecințe grave, inclusiv mortalitate ridicată și probleme de coordonare. Deși efectele variază, cercetătorii cred că gâștele descoperite ar fi putut suferi efecte similare, deși studii detaliate despre această variantă genetică la gâște sunt încă limitate.
Descoperirea sugerează că păsările cu creastă existau în cel puțin două regiuni din Europa de Nord în secolul al XVII-lea, iar istoria lor ar putea fi chiar mai veche. Această cercetare ar putea deschide noi direcții pentru studierea oaselor de păsări din siturile arheologice, având în vedere că fragmentele fragile sunt adesea neglijate. Studiul a fost publicat în International Journal of Paleopathology.
