Ce mâncau, de fapt, dinozaurii?
Un studiu recent publicat în revista Frontiers in Ecology and Evolution sugerează că dinozaurii și alte animale care trăiau pe fostele linii de coastă din Cretacic consumau în principal alge marine. Aceasta este prima dovadă directă a transferului de resurse marine în rețelele trofice terestre, datând de acum peste 100 de milioane de ani.
Cercetătorii au analizat izotopii de carbon din smalțul dentar al dinozaurilor, crocodililor, țestoaselor și peștilor care au trăit de-a lungul Marii Căi Maritime Interioare și pe coasta Golfului Mexic. Studiul a relevat că plantele terestre și cele marine conțin proporții diferite de carbon-12 și carbon-13, iar raportul dintre acești izotopi se transmite din hrană în oasele și dinții animalelor. Fosilele din zonele de coastă au prezentat valori semnificativ mai mari de carbon-13 comparativ cu cele din mediile continentale uscate.
Geologul Clayton Forster de la Universitatea din Arkansas, autorul principal al studiului, a menționat că acest semnal izotopic comun, observat atât la pești, cât și la dinozaurii erbivori, indică un consum de alge marine care era la baza lanțului trofic. Algele marine, fiind disponibile pe parcursul milioanelor de ani, erau accesibile atât animalelor acvatice, cât și erbivorelor terestre, care, similar cu multe erbivore de coastă din prezent, își completau dieta cu alge aduse de valuri.
Un aspect interesant al studiului îl reprezintă dinozaurul Tenontosaurus tilletti, ai cărui dinți nu au prezentat amprenta izotopică marină, sugerând o dietă bazată exclusiv pe plante terestre. Această diferență confirmă că valorile ridicate de carbon observate la alte specii nu sunt rezultatul proceselor geologice de fosilizare, ci reflectă reale diferențe de alimentație.
În concluzie, cercetarea subliniază interconexiunile dintre ecosistemele terestre și cele marine și importanța schimburilor de substanțe nutritive pe parcursul istoriei Pământului.