Propunerea Rusiei pentru un „Acord de Pace” cu Ucraina
Unitatea rusă de investigații Systema a Radio Europa Liberă a obținut o copie a propunerii inițiale formulate de Rusia pentru un „acord de pace” cu Ucraina, redactată de Kremlin la scurt timp după începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022. Documentul oferă o imagine clară a obiectivelor urmărite de Rusia în primele săptămâni ale conflictului și a perspectivei asupra viitorului Ucrainei în cazul în care aceasta s-ar fi predat.
Meduza a publicat o traducere rezumată a raportului Systema, evidențiind intențiile lui Putin și modul în care cererile Kremlinului au evoluat în lunile următoare, pe măsură ce Rusia nu a reușit să își îndeplinească obiectivele pe câmpul de luptă. Jurnaliștii de la Systema au obținut cel mai vechi document cunoscut, în care Moscova a prezentat cerințele sale pentru Ucraina după lansarea invaziei.
Detalii despre negocieri
Rusia a prezentat propunerea, care include o listă de condiții pentru o încetare a focului și un acord de pace, delegației ucrainene în timpul celei de-a treia runde de discuții dintre cele două țări, desfășurată în Belarus pe 7 martie 2022. Systema a obținut documentul de la o sursă ucraineană familiarizată cu negocierile, iar o sursă din partea rusă a confirmat autenticitatea acestuia.
Prima întâlnire oficială dintre negociatorii ruși și ucraineni a avut loc la câteva zile după începutul conflictului. Delegația ucraineană, condusă de Davyd Arakhamia, deputat în Rada Verhovna, a călătorit inițial în Polonia înainte de a se deplasa cu elicopterul la reședința președintelui belarus Alexander Lukașenko, situată aproape de frontiera polono-belaruse. Acolo, au avut loc discuții cu delegația rusă condusă de consilierul lui Putin, Vladimir Medinsky.
Conținutul propunerii
Documentul cuprinde șase pagini, care conțin textul principal al proiectului de acord, și patru pagini de anexe. Cele 18 articole ale propunerii abordează o varietate de aspecte, incluzând cerințele pentru neutralitatea Ucrainei, demarcarea frontierelor și preocupările umanității, precum limba, religia și istoria. Propunerea a fost redactată înainte de anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene în septembrie 2022 și nu include regiunile Herson și Zaporojia.
Cu toate acestea, documentul reiterează cerința Rusiei ca Ucraina să renunțe complet la orice pretenții asupra Crimeei și Sevastopolului, precum și asupra regiunilor Donețk și Luhansk. În versiunea inițială a acestui „acord de pace”, Rusia a solicitat dezarmarea aproape totală a Ucrainei sub supravegherea Moscovei, izolarea țării de asistența occidentală și menținerea trupelor ruse pe teritoriile capturate în primele săptămâni ale războiului. Unele dintre aceste cerințe au rămas constante pe parcursul negocierilor.
Punctele de acord
La începutul lunii martie, delegația ucraineană a fost provizoriu de acord cu ceea ce părea a fi principala cerere a Rusiei: transformarea Ucrainei într-un „stat neutru permanent” care nu va adera niciodată la NATO și nu va permite staționarea de trupe străine pe teritoriul său. Acest punct a rămas constant pe parcursul întregului proces de negociere din 2022, până la suspendarea acestuia în aprilie.
Modificările propunerii de acord între Rusia și Ucraina
În cadrul analizei recente, jurnaliștii au descoperit că versiunea curentă a acordului propus de Rusia conține numeroase puncte care au fost fie eliminate, fie semnificativ modificate, fie pur și simplu refuzate de delegația Ucrainei. Aceste aspecte subliniază amploarea cererilor formulate de Rusia.
Cererile inițiale ale Rusiei
Printre cerințele formulate de Rusia se numără:
- Reducerea armatei ucrainene la un efectiv minim de 50.000 de soldați, inclusiv 1.500 de ofițeri, ceea ce reprezintă o diminuare drastică comparativ cu efectivele din 2022.
- Interdicția Ucrainei de a dezvolta, produce sau desfășura arme cu rachete ce au o rază de acțiune mai mare de 250 de kilometri, precum și restricții asupra altor tipuri de arme ce ar putea rezulta din cercetarea științifică.
- Recunoașterea independenței autoproclamatei „republici populare” din Donețk și Luhansk, inclusiv a întregului teritoriu al regiunilor respective, chiar dacă Rusia controlează doar o parte din acestea.
- Responsabilitatea Ucrainei de a suporta costurile de reparare a infrastructurii distruse în Donbas din 2014 până în prezent.
- Ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei și retragerea proceselor legale inițiate împotriva acesteia începând cu 2014.
- Declararea limbii ruse ca limbă oficială de stat în Ucraina și restabilirea drepturilor de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei din Moscova.
- Abrogarea și interzicerea permanentă a oricărei restricții asupra simbolurilor asociate cu victoria împotriva nazismului, ceea ce ar implica legalizarea simbolurilor sovietice și comuniste.
Ce ar oferi Rusia în schimb
În schimbul acestor cereri, Rusia a propus Ucrainei un „regim de încetare a focului” și măsuri de oprire a operațiunilor militare. Nu s-a discutat despre retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, Rusia angajându-se doar să nu extindă ocupația asupra altor teritorii.
Moscova a cerut, de asemenea, ca Ucraina să-și retragă forțele în baza lor permanentă sau în locuri specificate de Rusia. În plus, partenerii internaționali ai Ucrainei erau solicitați să înceteze imediat orice formă de asistență și să retragă personalul implicat în trupele ucrainene, inclusiv consilierii militari.
Forțele ruse, împreună cu garda națională, urmau să rămână pe teren până la îndeplinirea tuturor cerințelor stipulate în acord. Având în vedere că aceste cerințe includeau modificări legislative extinse, dezarmare și garanții internaționale, acordul ar fi putut permite staționarea armatei ruse în apropierea Kievului pentru o perioadă considerabilă.
Rusia a sugerat și că va prelua controlul asupra procesului de retragere a trupelor, asigurând implicarea Ucrainei și, dacă va fi necesar, a Secretarului General al ONU.
Eric Ciaramella, expert în Ucraina și Rusia, a subliniat că este crucial să se facă distincția între declarațiile publice ale lui Putin referitoare la scopurile invaziei și intențiile sale reale, care au devenit mai evidente în timp.
Scopurile ascunse ale Rusiei în Ucraina
În cadrul declarațiilor publice, termenul „denazificare” utilizat de Putin maschează adevăratele sale intenții, care vizează răsturnarea violentă a guvernului ucrainean ales democratic. Aceste obiective includ înlocuirea conducerii actuale cu o administrație pro-rusă, ocuparea Kievului și a altor orașe importante din Ucraina, precum și crearea de lagăre de filtrare pentru activiștii și liderii politici patrioți și pro-ucraineni. Ciaramella a subliniat că, în prima versiune a acordului de pace, Rusia propunea practic condițiile capitulării Ucrainei.
„Documentul era formulat astfel încât Ucraina să fie prezentată ca agresorul care a fost învins pe câmpul de luptă – ceea ce nu corespunde realității”, a declarat acesta. „Este dificil de spus dacă a fost o încercare reală de negociere, deoarece astfel de condiții ar fi inacceptabile pentru orice ucrainean. Acestea ar fi neutralizat Ucraina până la punctul de a o lăsa complet lipsită de apărare.”
Evoluția negocierilor
Negocierile din primele săptămâni ale conflictului au fost intense, cu întâlniri inițiale desfășurate la Minsk la începutul lunii martie. Delegațiile rusă și ucraineană au purtat frecvent discuții, schimbând propuneri și actualizând constant versiunile acordului. Un politician ucrainean familiarizat cu negocierile a menționat că „era evident că Putin supraveghea personal procesul”. De câte ori delegația ucraineană propunea ceva, liderul delegației ruse, Vladimir Medinsky, pleca pentru a discuta cu Moscova, revenind ulterior cu poziția lui Putin.
Alte surse din Moscova și Kiev, care au avut discuții cu reprezentanți, au confirmat că Putin părea cu adevărat interesat de semnarea unui acord.
Progresele în negocieri
Comparând propunerile Rusiei din 7 martie 2022 cu cea mai recentă versiune a proiectului de acord din 15 aprilie, se observă progresele semnificative realizate de delegația Ucrainei în convingerea Moscovei să-și reducă cererile și să ajusteze punctele-cheie. Ciaramella a notat că negociatorii ucraineni au reușit să elimine unele dintre cele mai controversate clauze și au inclus elemente esențiale pentru Ucraina, precum necesitatea garanțiilor de securitate.
Una dintre cele mai importante modificări a fost garanția de securitate pentru o Ucraină neutră din partea statelor semnatare propuse, cum ar fi Regatul Unit, China, SUA și Franța. Rusia a sugerat, de asemenea, includerea Belarusului, în timp ce Ucraina a propus Turcia ca parte a acestei înțelegeri. Această clauză era inspirată de articolul 5 al NATO, stipulând că, în cazul unui atac asupra Ucrainei, celelalte țări ar fi obligate să intervină militar.
O altă modificare importantă a vizat integritatea teritorială a Ucrainei și recunoașterea internațională a frontierelor sale. În martie 2022, propunerea rusă includea afirmații conform cărora Crimeea și Sevastopolul ar fi parte a Rusiei, iar „republicile” independente Donețk și Luhansk ar fi recunoscute, Ucraina având obligația de a fi dezarmată și de a-și modifica legislația. Până în aprilie, cele două părți au convenit asupra unui cadru diferit: Ucraina va rămâne în interiorul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv Crimeea, Sevastopolul și anumite teritorii.
Comunicarea de la Istanbul și negocierile ucrainene-ruse
La sfârșitul lunii martie, un comunicat adoptat la Istanbul a afirmat că statutul Crimeei și al Sevastopolului va fi abordat prin canale diplomatice. Această declarație a fost considerată „uluitoare”, având în vedere că, timp de mulți ani, Rusia a afirmat fără echivoc că aceste regiuni fac parte din teritoriul său. Recent, s-a părut că Rusia admite, în mod tacit, că situația nu este atât de simplă.
Discuțiile din aprilie: Divergențe asupra dimensiunii armatei
În cadrul negocierilor din aprilie, delegațiile ucrainene și ruse au continuat să nu ajungă la un acord cu privire la mărimea armatei Ucrainei. Ucraina a cerut o forță de 250.000 de soldați, echivalentul numărului său înainte de invazia majoră, în timp ce Rusia a propus o limitare la 85.000 de militari. Această situație a dus la o cerere din partea Rusiei ca trupele ucrainene să depună armele și să se întoarcă în cazărmi.
În replică, Ucraina a solicitat ca trupele ruse să facă același lucru, ceea ce l-a surprins pe Medinsky, unul dintre negociatori. Un participant a relatat că Medinsky a comparat situația cu trupele ucrainene aflate în Piața Roșie, în timp ce rușii ar trebui să fluture un steag alb de la Kremlin. Răspunsul ucrainean a fost că solicită același lucru pe care Rusia îl cerea Ucrainei. Cu toate acestea, delegațiile nu au reușit să ajungă la un consens în ceea ce privește retragerea trupelor.
Obiectivele lui Putin în contextul războiului
Conform unor surse apropiate de poziția lui Putin, nu există „obiective ale operațiunii militare speciale”. Aceste „obiective” pot fi orice decizie pe care Putin o ia pentru a declara victoria în momentul în care alege să încheie conflictul. De exemplu, el ar putea susține că a creat un coridor terestru spre Crimeea sau că a distrus infrastructura energetică a Ucrainei. Astfel, Putin poate declara victoria în orice moment, în funcție de rezultatul pe care îl consideră favorabil.
Planul de victorie al Ucrainei
În octombrie 2024, Volodimir Zelenski a prezentat un „plan de victorie”, care include o serie de măsuri pe care autoritățile ucrainene le consideră necesare pentru a împiedica Rusia să simtă că are un avantaj. Acest plan subliniază importanța autorizației pentru Kiev de a efectua atacuri în interiorul Rusiei și admiterea Ucrainei în NATO.
Perspectivele Ucrainei în NATO
Oficialii din Occident și liderii NATO au abordat tot mai mult, în ultimele luni, inevitabilitatea parcursului Ucrainei către NATO. Totuși, există încă numeroase neînțelegeri între aliați cu privire la acest subiect. Conform unor analize, rezultatul final al acestui demers va depinde de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA și de pozițiile individuale ale membrilor NATO.
Reevaluarea obiectivelor lui Putin în conflictul din Ucraina
Analiza recentă a strategiilor lui Vladimir Putin sugerează că liderul rus își reconsideră obiectivele în cadrul războiului. O schimbare semnificativă ar putea apărea dacă Putin va ajunge la concluzia că Ucraina nu va capitula și nu se va reintegra în sfera de influență a Rusiei. Această situație ar putea determina o abordare diferită din partea liderilor occidentali, care par să creadă că pentru a-l convinge pe Putin să recunoască realitatea actuală, este necesară o avansare considerabilă în stabilirea unor garanții de securitate pentru Ucraina. Aceste garanții ar putea include, de exemplu, aderarea Ucrainei la NATO, un aspect pe care Rusia îl ia în serios.
Până în prezent, nu există dovezi că Putin a ajuns la această concluzie optimistă. În vara anului 2024, președintele rus a afirmat că orice discuție de negociere ar necesita ca Ucraina să recunoască anexarea Crimeei și a regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojia ca parte a Rusiei. O sursă apropiată de poziția actuală a lui Putin a comunicat că, în urma recentelor acțiuni ofensive ale armatei ucrainene în regiunea Kursk, liderul rus a transmis clar cercului său restrâns că Rusia va continua lupta până la capitularea completă a Ucrainei.