Ce se întâmplă cu banii tăi dacă banca intră în faliment?
Intrarea în faliment a unei bănci din România ridică semne de întrebare pentru clienți, în special în legătură cu siguranța economiilor și soarta împrumuturilor active. Aceste situații sunt reglementate prin Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor, precum și prin normele Băncii Naționale a României (BNR).
Dacă aveți depozite la o bancă aflată în dificultate, este esențial să verificați dacă aceasta participă la schema națională de garantare, care oferă protecție prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Plafonul maxim de despăgubire este de 100.000 de euro per deponent și per instituție de credit. Este important de menționat că suma totală a creanțelor la o bancă se adună, astfel că, dacă aveți mai multe conturi, despăgubirea se va raporta la suma cumulată.
În cazul în care banca nu mai poate onora obligațiile, FGDB va pune sumele garantate la dispoziția deponenților în termen de șapte zile lucrătoare. Totuși, pentru capitalul care depășește 100.000 de euro, rambursarea nu este garantată automat și depinde de valorificarea patrimoniului băncii în procedura de lichidare.
Ce se întâmplă cu împrumuturile active?
Clienții care au credite active nu sunt exonerați de obligațiile de plată în cazul falimentului băncii. Portofoliile de împrumuturi sunt considerate active ale instituției și, în timpul procedurilor de faliment, acestea pot fi preluate de alte bănci sau entități financiare autorizate. Astfel, deschiderea procedurii de faliment nu anulează datoriile, iar împrumutații trebuie să continue să achite ratele conform contractului inițial.
În concluzie, este important ca deponenții să verifice dacă instituția financiară participă la schemele de garantare și să fie conștienți de obligațiile lor în cazul în care banca își încetează activitatea.
Ce se întâmplă cu banii tăi dacă banca intră în faliment?
În cazul în care o bancă intră în faliment, portofoliul de credite poate fi preluat de o altă entitate. Aceasta nu permite modificarea unilaterală și automată a clauzelor contractuale, însă debitorii trebuie să fie atenți la notificările oficiale primite. Este esențial ca aceștia să ia la cunoștință de noul creditor și coordonatele bancare unde trebuie să efectueze plățile scadente, conform declarațiilor lui Vasile Zaborilă, consilier juridic și expert fiscal.
Împrumuturile active în cazul falimentului bancar
În România, falimentele bancare nu sunt foarte frecvente. Ultimul caz care a necesitat activarea plăților prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a fost cel al Nova Bank, în anul 2006. De-a lungul anilor, dispariția unor bănci de pe piață, cum ar fi sucursala Bank of Cyprus din Constanța în 2013, a avut loc prin transferuri de portofolii, fuziuni și achiziții, nu prin faliment direct.
Pe de altă parte, instituțiile financiare nebancare (IFN) au întâmpinat mai multe cazuri de insolvență sau faliment în ultimele două decenii. Exemplele includ societăți precum Romexterra Leasing IFN și Sigma Leasing IFN, unde debitorii au continuat să își achite datoriile către lichidatori sau către entitățile care au preluat portofoliile de creanțe.
