Cel mai bătrân animal, cheia pentru înțelegerea curentului oceanic AMOC
Cochiliile scoicilor, în special specimenul Hafrun, cel mai bătrân animal descoperit vreodată, ar putea oferi oamenilor de știință informații esențiale despre curenții din Oceanul Atlantic. Aceste moluște ajută la prezicerea momentului în care sistemul oceanic critic, cunoscut sub numele de „circulația meridională de răsturnare atlantică” (AMOC), ar putea suferi un colaps catastrofal, potrivit The Washington Post.
Hafrun, care înseamnă „misterul oceanului” în islandeză, a trăit timp de 507 ani în curenții oceanici din largul coastei Islandei, înregistrând transformările semnificative ale salinității și temperaturii oceanelor. Aceste date sunt stocate în structura moleculară a cochiliei sale, oferind o perspectivă unică asupra schimbărilor climatice pe care oamenii nu le pot observa.
Acest specimen nu este doar un martor al istoriei oceanului, ci și un instrument valoros pentru cercetători. Hafrun ajută la prezicerea impactului încălzirii globale asupra sistemului AMOC, care reglează temperatura și salinitatea între emisfera sudică și cea nordică a Oceanului Atlantic. Experții avertizează că un colaps al acestui sistem ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga lume.
Simulările recente sugerează că un astfel de colaps ar putea avea loc în jurul anului 2050, în contextul încălzirii oceanelor. David Reynolds, un expert în climatul oceanic, subliniază importanța informațiilor pe care scoicile precum Hafrun le oferă, descriind-o ca pe un „laborator natural” pentru înțelegerea sistemelor climatice.
AMOC funcționează similar cu un sistem circulator, transportând apă între emisfere și între suprafață și adâncuri. Acesta este esențial pentru menținerea sănătății planetei, iar orice perturbare ar putea avea efecte devastatoare.
Descoperirea celui mai bătrân animal și impactul asupra curentului oceanic
Recent, cercetările au evidențiat importanța moluștei Arctica islandica, cunoscută și sub numele de „copacul mărilor”, în înțelegerea schimbărilor oceanice. Aceste moluște, care pot trăi sute de ani, oferă un istoric detaliat al oceanului, extinzându-se pe 1.357 de ani, până la mijlocul secolului al VII-lea.
Odată cu topirea accelerată a calotei glaciare din Groenlanda, care depășește 270 de miliarde de tone de gheață pe an, există temeri că fluxul de apă dulce perturbă curentul oceanic AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation). Dacă această tendință continuă, AMOC ar putea atinge un punct critic în care nu se va mai putea susține, ducând la un colaps brusc și ireversibil.
Consecințele unei prăbușiri, chiar și parțiale, ar putea fi devastatoare pentru planeta noastră, provocând ierni severe în Europa de Nord, creșterea nivelului mării pe coasta de est a Statelor Unite și modificări semnificative în precipitații în regiunile ecuatoriale.
În acest context, studierea cochiliilor acestor moluște devine esențială pentru a înțelege evoluția oceanului și a anticipa viitoarele schimbări climatice. Potrivit cercetătorilor, aceste date sunt vitale pentru a lua măsuri proactive înainte ca natura să dezvăluie efectele acestor schimbări.
