Declinul cercetării în România în ultimul deceniu
În perioada 2013-2023, numărul unităților dedicate cercetării-dezvoltării (CD) în România a scăzut dramatic, de la 920 la 468. Această scădere este semnificativă și plasează România pe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește activitatea de cercetare.
Scăderea unităților private de cercetare
Analiza Profit.ro evidențiază că dispariția unităților din mediul privat a avut un impact major, numărul acestora scăzând de la 623 la 198. Deși și sectorul guvernamental și cel al învățământului superior au înregistrat evoluții negative, acestea nu au atins nivelul gravității din mediul privat.
Cheltuielile de cercetare în România
România se confruntă cu cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru cercetare raportate la PIB în Uniunea Europeană, având doar 0,47%. Această situație este agravată de un raport dezechilibrat între cheltuielile private și cele publice, de aproximativ unu la doi, ceea ce sugerează o alocare insuficientă de resurse din partea sectorului privat.
Motivele declinului cercetării
Printre factorii descurajatori pentru companii se numără fiscalitatea și birocrația. De exemplu, o investiție de 1.000.000 euro în CD poate aduce o reducere a impozitului pe profit de aproximativ 80.000 euro (8%) în România, comparativ cu până la 38% în Polonia, conform unui raport KPMG. Birocrația excesivă și reglementările complexe constituie obstacole majore pentru dezvoltarea CD, descurajând inițiativele de cercetare și inovare.
Obiectivele viitoare
Autoritățile române și-au asumat o nouă țintă de 1% din PIB pentru cheltuielile de cercetare prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022-2027. Totuși, atingerea acestei ținte nu va fi posibilă fără o contribuție semnificativă din partea fondurilor private.
