Decizia CJUE și impactul asupra justiției din România
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o decizie importantă în cauza „Lin II”, care afectează interpretarea prescripției răspunderii penale în contextul fraudelor grave cu fonduri europene. Aceasta contrazice poziția adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), stabilind că hotărârea pronunțată de aceasta în 2024 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene.
Decizia CJUE subliniază că instanțele române au obligația de a nu aplica standardul creat de ÎCCJ atunci când acesta poate conduce la impunitate în cazurile de fraudă. Curtea sugerează, de asemenea, că recursul în casație nu poate fi utilizat pentru a menține soluții contrare legislației europene.
Reacția lui Stelian Ion
Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, a comentat asupra acestei situații, evidențiind gravitatea corespondenței dintre instanțele române și CJUE. El a afirmat că „Când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în Justiție și asupra capacității statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene.”
Ion a subliniat că „România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupții și a fraudelor cu bani europeni, în timp ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea.”
