CNAIR: Obţinerea avizelor pentru Autostrada Sibiu-Piteşti (A1), prioritate naţională
Autostrada Sibiu-Piteşti (A1), secţiunea 3 (Cornetu-Tigveni), a atins un stadiu fizic de execuţie de aproximativ 15%. Progresul lucrărilor depinde acum de obţinerea Acordului Revizuit de Mediu, conform informaţiilor furnizate de conducerea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Asocierea de constructori italieni şi români (Webuild SPA – Tancrad) este responsabilă de finalizarea documentaţiei necesare, iar Ministerul Mediului trebuie să emită acordul cât mai repede posibil. Acest lucru este esenţial pentru ca Ministerul Transporturilor să poată elibera Autorizaţiile de Construire pentru întregul şantier, a subliniat Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.
„Am cerut tuturor părţilor implicate să trateze acest lanţ de avize ca pe o prioritate naţională. Fiecare zi de întârziere în birouri este o zi pierdută în munte”, a adăugat Pistol.
Stadiul actual al lucrărilor
În prezent, constructorii lucrează pe sectoarele pentru care au obţinut Autorizaţii de Construire, acoperind aproximativ 30% din şantier, cu 1.300 de muncitori şi 530 de utilaje. Lucrările includ amenajări ale drumurilor de acces, relocări de utilităţi, excavaţii, umpluturi, consolidări ale zidurilor de sprijin şi construcţia mai multor structuri.
Pe traseul Secţiunii 3, cu o lungime de 37,4 km, se preconizează construirea unui tunel, 55 de structuri (viaducte şi poduri) şi două noduri rutiere. În prezent, se lucrează la 15 poduri, stadiile fizice variind între 50% şi 92%. La ecoductul Călineşti, lucrările au ajuns la 56%, iar la tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă de 1.780 de m, se continuă lucrările pregătitoare pentru instalarea echipamentelor necesare.
Contractul pentru construcţia secţiunii Cornetu-Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, şi este finanţat prin Programul Transport. Secţiunile 2 şi 3 ale autostrăzii Sibiu-Piteşti formează tronsonul care va traversa Carpaţii, asigurând circulaţia continuă pe Coridorul Pan-European 4, ce tranzitează România, de la Constanţa până la punctul de trecere al frontierei de la Nădlac.
CNAIR subliniază că dezvoltarea infrastructurii rutiere nu depinde doar de companie şi constructori, ci şi de capacitatea ministerelor de resort de a emite în timp util acordurile, avizele şi autorizaţiile necesare.
