Comisia Europeană adoptă al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Comisia Europeană a anunțat adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, confirmat de purtătoarea de cuvânt-șef, Paula Pinho. Acesta reprezintă al 19-lea pachet de sancțiuni și are ca scop reducerea veniturilor lui Vladimir Putin.
Oficialii UE au afirmat că noul pachet va viza activele cripto, băncile și sectorul energetic al Rusiei. Decizia vine într-un moment în care Ucraina solicită partenerilor internaționali să intensifice presiunea economică asupra Moscovei pentru a-l determina pe președintele Putin să participe la negocieri de pace semnificative.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că Rusia a demonstrat dispreț față de diplomație și dreptul internațional, intensificând atacurile asupra Ucrainei. În contextul acestor acțiuni, Europa își mărește presiunea asupra Moscovei, prezentând astfel al 19-lea pachet de sancțiuni.
Acest nou set de măsuri include interzicerea importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia pe piețele europene, un pas crucial în reducerea veniturilor generate de combustibilii fosili. Von der Leyen a declarat că Europa este pregătită pentru această schimbare, având în vedere diversificarea surselor de aprovizionare și investițiile în energie cu emisii reduse de carbon.
Ultimul pachet de sancțiuni aprobat pe 18 iulie a fost considerat „cel mai puternic până în prezent”, concentrându-se pe reducerea veniturilor din petrol ale Rusiei.
Comisia Europeană impune al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Comisia Europeană a anunțat un nou pachet de sancțiuni, cel de-al 19-lea, destinat Rusiei, care vizează în special sectorul energetic, bancar și criptomonedele. Aceste măsuri includ sancțiuni împotriva a peste 100 de nave din flota umbră a Rusiei.
Bruxelles-ul ia în considerare accelerarea eliminării gazului natural lichefiat (LNG) rusesc, înainte de termenul-limită stabilit pentru 2027. Noile sancțiuni vor afecta mai sever companiile și băncile din țări terțe, cum ar fi China și India, care continuă să colaboreze cu Moscova, dublând astfel eforturile anterioare.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat tot mai frecvent implicarea Beijingului, ceea ce sugerează că ar putea fi luate măsuri mai ferme împotriva entităților chineze acuzate de sprijinirea eforturilor de război ale Rusiei.
Deși eficiența sancțiunilor a fost variabilă, unele rafinării indiene au fost nevoite să renunțe la livrările de combustibil, iar exporturile de benzină ale Rusiei au atins minime istorice. Cu toate acestea, există o creștere a mecanismelor de ocolire a sancțiunilor, companiile saudite și irakiene înlocuind petrolul rusesc în India, iar băncile chineze găsind modalități de a evita sistemul european.
Uniunea Europeană a decis, în decembrie 2022, să oprească toate importurile de petrol rusesc, însă Ungaria și Slovacia au obținut derogări din cauza dependenței lor de țițeiul rusesc.
