Reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a întâlnit vineri la Palatul Victoria, înainte de ședința de guvern programată pentru ora 15.00, unde se vor discuta măsurile fiscale menite să reducă deficitul. Blocul Național Sindical (BNS) a formulat observații critice asupra proiectului de lege referitor la aceste măsuri, subliniind că se taxează din nou contribuabilii corecți, fără a aborda problema ineficienței actuale.
Critica BNS asupra măsurilor fiscale propuse
BNS a declarat că modificările aduse Codului Fiscal și Legii 95/2006 nu rezolvă ineficiențele sistemului fiscal, ci, dimpotrivă, cresc povara asupra celor care contribuie corect. „Ne așteptam la o abordare echitabilă în asumarea susținerii. De 30 de ani, politica fiscală în România s-a bazat pe principiul de a lua repede și ușor de la cei mulți, lăsând excepțiile neatinse”, a afirmat BNS.
Conform sindicatului, măsurile propuse pentru acoperirea deficitului includ: majorarea TVA, introducerea CASS pentru pensiile de peste 3000 lei, reducerea unor drepturi pentru personalul din sectorul bugetar, și înghețarea cheltuielilor de personal până în 2026.
Impactul majorării TVA
BNS a evidențiat că majorarea TVA de la 5% și 9% la 11%, precum și creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, va afecta în mod special persoanele cu venituri mici. „Măsurile propuse sunt neechitabile și afectează disproporționat contribuabilii cu venituri reduse”, a subliniat BNS.
De asemenea, confederația a menționat că, înainte de majorările de TVA, România se află pe locul 8 în Uniunea Europeană cu o cotă efectivă de 12,4%, iar odată cu aceste modificări, ar putea ajunge în topul țărilor cu cele mai mari taxe pe valoarea adăugată.
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și Măsurile Fiscale
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit recent înainte de ședința de guvern pentru a analiza măsurile fiscale propuse. Conform Blocului Național Sindical (BNS), majorarea TVA cu 2 puncte procentuale este considerată excesivă, având în vedere că nu s-au maximizat măsurile de colectare a veniturilor. BNS subliniază că problema principală la TVA este evaziunea fiscală, asupra căreia nu s-a acționat eficient.
Impactul Măsurilor Fiscale asupra Contribuabililor
Se propune lărgirea bazei de impozitare pentru contribuțiile la asigurările de sănătate (CASS), ceea ce ar putea suprataxa persoanele care contribuie corect, inclusiv cei cu pensii peste 3.000 de lei. BNS atrage atenția că această măsură nu reprezintă o formă de asigurare de sănătate, ci o formă de supra-impozitare.
De asemenea, BNS critică faptul că nu se acționează suficient pentru a reduce dobânzile, iar supra-taxarea profitului băncilor este considerată o formă de înrăutățire a situației pentru utilizatorii de servicii bancare, atât pentru populație, cât și pentru companii. Dobânzile în piață au crescut semnificativ, ceea ce afectează și mai mult contribuabilii.
Problemele din Sectorul Sănătății
BNS subliniază că resursele Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) ar trebui să fie folosite în mod eficient pentru acoperirea serviciilor medicale și a cheltuielilor de administrare, nu pentru acoperirea unor deficite care ar trebui asumate de bugetul public. Aceștia afirmă că, în prezent, FNUASS este în deficit din cauza deciziilor care nu sunt sustenabile.
În concluzie, BNS susține că nu este normal ca 6 milioane de contribuabili să fie supuși unei impozitări suplimentare fără o reformă reală în sistemul fiscal și de sănătate.
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și Măsurile Fiscale
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit înaintea ședinței de guvern pentru a analiza măsurile fiscale propuse. Conform BNS, există îngrijorări cu privire la faptul că aceste măsuri ar putea duce la o supra-impozitare a contribuabililor corecți.
Impactul Măsurilor Fiscale
BNS subliniază că impactul acestor măsuri nu este suficient fundamentat, iar cifrele estimate pentru venituri suplimentare sunt nerealiste, neținând cont de recesiunea economică și efectele inflaționiste. Se observă o scădere a investițiilor care va afecta atât cheltuielile, cât și veniturile. Această situație favorizează evaziunea fiscală, în loc să o combată, și amplifică inechitatea socială, afectând în special veniturile mici, care deja sunt înghețate.
Problemele Sistemului de Asigurări Sociale
BNS atrage atenția asupra necesității de transparență în sistemul de asigurări sociale și de asistență socială, subliniind responsabilitatea autorităților de a verifica nevoile reale ale beneficiarilor. De asemenea, se menționează că România se confruntă cu o fiscalizare scăzută a economiei, cu un număr semnificativ de persoane care lucrează la negru, ceea ce afectează bugetul public.
Concluzii și Recomandări
Sindicatul consideră că numărul salariaților din România ar putea crește semnificativ, contribuind astfel la reducerea muncii nedeclarate. BNS solicită măsuri care să susțină angajarea legală și să combată evaziunea fiscală, pentru a asigura un sistem de asigurări sociale echitabil și funcțional.
Reuniune a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit înainte de ședința de guvern pentru a analiza măsurile fiscale propuse. Conform BNS, principala problemă a sistemului fiscal actual este impozitarea excesivă a muncii, ceea ce contribuie la sub-ocuparea forței de muncă în România, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Impozitarea muncii și impactul asupra contribuabililor
BNS a subliniat că, dacă un milion de persoane care lucrează nedeclarat ar fi incluse în baza de impozitare, ar putea genera încasări bugetare anuale de 18,7 miliarde de lei, ceea ce ar reprezenta 10% din contribuțiile de asigurări sociale estimate pentru 2024. Aceasta ar permite o reducere teoretică a cotei contribuțiilor sociale cu 3,5 puncte procentuale, de la 35% la 31,5%, fără a afecta bugetul, dar diminuând povara fiscală asupra angajaților.
Propunerile BNS pentru o fiscalitate echitabilă
BNS a venit cu o serie de propuneri pentru a îmbunătăți sistemul fiscal:
- Evitați majorarea TVA-ului sau limitați-o la doar 1% procentual.
- Aplicați cota redusă de TVA și pentru facturile de energie electrică și gaze pentru populație.
- Modificați cotele TVA pentru HORECA, locuințe și îngrășăminte de la 1 ianuarie 2026.
- Asigurați transparența cheltuielilor pentru creșterile salariale din sectorul public de sănătate.
- Acoperiți CASS pentru șomeri și beneficiarii de venit minim garantat de instituțiile care plătesc aceste drepturi.
- Introduceți controale extinse în zonele cu evaziune fiscală și muncă la negru.
- Elaborați proceduri pentru sancționarea angajatorilor care utilizează muncă la negru.
- Reglementați clar conceptul de muncă dependentă și asigurați un tratament fiscal uniform.
- Reduceți fiscalitatea pe muncă și regândiți sarcina fiscală între angajat și angajator.
- Constituiți un grup de lucru pentru a analiza impactul fiscalizării pieței muncii.
- Revizuiți sistemul de redevențe pentru resursele naturale concesionate și asigurați exploatarea acestora.
- Scădeți veniturile exagerate pentru funcționarii publici fără criterii de performanță.
- Impozitați multinaționalele pe profit conform cotelor din Uniunea Europeană, nu pe cifra de afaceri.
Aceste măsuri propuse de BNS subliniază necesitatea de a crea un sistem fiscal mai echitabil și mai sustenabil pentru contribuabilii corecți din România.
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, reunit înainte de ședința de guvern
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit recent pentru a analiza măsurile fiscale propuse în cadrul ședinței de guvern. Un aspect semnificativ abordat a fost impactul acestor măsuri asupra contribuabililor corecți, în contextul în care BNS (Blocul Național Sindical) a subliniat că se impun taxe suplimentare asupra acestora.
Critici și propuneri din partea BNS
BNS a adus în discuție mai multe măsuri fiscale, inclusiv redimensionarea indemnizațiilor pentru membrii Consiliilor de Administrație și extinderea responsabilității de recuperare a deficitului bugetar asupra altor categorii profesionale, precum parlamentari, judecători și polițiști. Sindicatul a subliniat necesitatea modificării legii achizițiilor pentru a preveni subcontractarea de lucrări de către firme mari către entități care operează în afara legii.
De asemenea, BNS a argumentat pentru menținerea majorării salariale și a stimulentelor pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene. Conform OUG 119/2024 și OUG 133/2021, bugetul MIPE include sume pentru stimulente, iar BNS a solicitat modificări legislative pentru a permite aprobarea criteriilor de acordare a stimulentelor prin Ordin de Ministru, nu prin Hotărâre de Guvern.
Îngrijorări legate de impactul măsurilor fiscale
În plus, BNS a semnalat îngrijorările exprimate de Comisia Europeană cu privire la potențialul impact negativ al acestor măsuri asupra structurilor care gestionează proiectele finanțate din fonduri europene. Sindicatul a subliniat că asigurarea resurselor, conform sistemului de management și control agreat, este esențială pentru eficiența implementării acestor proiecte.
Conform BNS, orice diminuare a veniturilor funcționarilor publici care gestionează fonduri europene ar putea încălca dreptul constituțional la muncă și ar afecta, implicit, stabilitatea și integritatea acestora.
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social se reunește înainte de ședința de guvern
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit înainte de ședința de guvern pentru a analiza măsurile fiscale propuse. În cadrul acestei întâlniri, BNS a exprimat îngrijorări privind impactul acestor măsuri asupra contribuabililor corecți, subliniind că aceștia vor suporta o impozitare și mai mare.
Impactul măsurilor fiscale asupra sectorului bugetar
BNS a evidențiat că măsurile fiscale adoptate afectează securitatea financiară a personalului din sectorul bugetar, ceea ce poate avea consecințe negative asupra calității vieții și a muncii prestate. Aceasta ar putea duce, de asemenea, la o migrare a personalului și la o scădere a gradului de absorbție a fondurilor europene.
