Contractul cu Pfizer: Decizii și Responsabilități
Membrii Guvernului au fost conștienți, încă din anul 2023, de implicațiile contractului cu compania farmaceutică Pfizer, conform unor documente obținute de Digi24. Deși Ministerul Sănătății, condus atunci de Alexandru Rafila, a încercat să paseze responsabilitatea către Ministerul de Finanțe sau Prim-ministru, decizia finală a revenit acestuia.
Documentele arată că Alexandru Rafila a avut la dispoziție două opțiuni, dar a solicitat ajutorul premierului Nicolae Ciucă și Ministerului de Finanțe, condus de Marcel Boloș, pentru a decide asupra direcției de acțiune. Ministerul Finanțelor a subliniat, într-un răspuns din anul 2023, că decizia aparținea exclusiv Ministerului Sănătății.
În acest context, fostul prim-ministru Nicolae Ciucă a declarat că „cei care sunt în măsură să poarte o discuție pe acest subiect sunt cei de la Ministerul Sănătății”. Această situație evidențiază confuzia existentă în privința responsabilităților în procesul decizional, iar documentele arată că deciziile necesare nu au fost luate la timp.
Obiectul procesului pierdut de România cu Pfizer se leagă de un contract semnat în 2021, în care România a convenit să achiziționeze 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19. Ministerul de Finanțe a avertizat deja din 2021 că acest număr depășea necesarul de doze pentru populație.
În anul 2023, în contextul în care pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au convenit asupra unui amendament care reducea numărul de doze contractate și extindea livrările până în 2026. Acest amendament a fost anunțat public pe 25 mai 2023, oferind statelor membre timp să decidă dacă acceptă noile condiții.
Un document obținut de Digi24, un răspuns al Ministerului de Finanțe din 20 septembrie 2023, subliniază că opinia acestuia a venit la cinci luni după termenul în care statul român ar fi trebuit să ia o decizie. Alexandru Rafila a cerut Ministerului de Finanțe să „propună motivat” decizia pe care ar fi trebuit să o adopte.
Decizia Ministerului Sănătății privind contractul cu Pfizer
Recent, au fost publicate documente care evidențiază impactul bugetar al deciziei României de a accepta sau nu Amendamentul 5 al contractului cu Pfizer. Conform acestor documente, acceptarea amendamentului ar implica un cost total de 1.081.714.000 lei (aproximativ 216.343 milioane de euro), din care 287.820.000 lei ar trebui achitați pe parcursul a patru ani.
Pe de altă parte, refuzul de a adera la noile prevederi contractuale ar genera un cost semnificativ mai mare, estimat la 1.875.609.000 lei (aproximativ 375.122 milioane de euro), plus cheltuielile legate de un eventual proces în instanță, costuri care nu pot fi cuantificate în cazul în care statul român pierde.
Ministerul de Finanțe a subliniat că, având în vedere ambele opțiuni, alegerea variantei I ar avea un impact mai mic asupra deficitului bugetar în perioada 2023-2026. De asemenea, Ministerul a indicat că responsabilitatea luării deciziei revine exclusiv Ministerului Sănătății.
Responsabilitatea decizională a Ministerului Sănătății
Ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a solicitat premierului Nicolae Ciucă să intervină și să decidă cu privire la acceptarea sau respingerea amendamentului. Prima informare transmisă de Ministerul Sănătății către Cancelaria prim-ministrului datează din 9 mai 2023, fiind necesară o decizie urgentă, având în vedere că România era singurul stat membru care nu a comunicat Comisiei Europene opțiunea de a participa sau nu la noul acord.
Pe 19 mai 2023, Rafila a subliniat din nou urgența acestei decizii, menționând lipsa unui răspuns din partea premierului și reiterând necesitatea ca România să își exprime o poziție clară față de noile prevederi contractuale negociate de Comisia Europeană.
Contractul cu Pfizer și Deciziile Ministerului Sănătății
Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, a încercat să transmită informații premierului Nicolae Ciucă cu privire la Amendamentul nr. 5, care trebuia semnat până la 26 mai 2023. Într-o informare din 19 mai 2023, Rafila a subliniat că România nu a aderat la acest amendament, iar în lipsa unei decizii a Guvernului, Ministerul Sănătății nu a putut comunica poziția țării în raport cu noile condiții contractuale.
Conform documentului menționat, Comisia Europeană a considerat că România nu este de acord cu prevederile amendamentului, ceea ce a dus la aplicarea contractului inițial. Astfel, România a fost obligată să cumpere întreaga cantitate de vaccinuri alocate pentru 2023.
Pe lângă refuzul de a accepta Amendamentul 5, România nu a efectuat plățile pentru vaccinurile anti-COVID-19 de la Pfizer, ceea ce a dus la un proces intentat de compania farmaceutică în 2024. Pfizer a explicat că, dacă Guvernul ar fi semnat amendamentul, ar fi avut posibilitatea de a reduce numărul de doze achiziționate și de a amâna livrarea acestora.
Ministerul Sănătății a refuzat să semneze amendamentul din cauza „condițiilor propuse”, fără a oferi detalii despre costurile implicate. În plus, Guvernul a solicitat pe 27 iunie 2023 amânarea livrării vaccinurilor pentru o perioadă nespecificată.
Pfizer a subliniat că a solicitat o mediere cu Guvernul României și reprezentanții Comisiei Europene, însă Executivul nu a răspuns la această solicitare. Pe 1 aprilie, România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer, iar actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va încerca să negocieze suma de 600 de milioane de euro datorată companiei farmaceutice.
