Controversa noii legi a partidelor
Deputatul USR, Alexandru Dimitriu, a criticat recent proiectul legii partidelor politice, susținând că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), condusă de Adrian Ţuţuianu, va primi puteri extinse în ceea ce privește înființarea și dizolvarea formațiunilor politice. Potrivit lui Dimitriu, actuala legislație permite instanțelor judecătorești să decidă asupra cererilor de înființare a unui partid, în timp ce noul proiect transferă această autoritate AEP, care va decide în mod unilateral cine poate înființa un partid sau o alianță politică.
Dimitriu a declarat că noua lege ar putea oferi PSD „drept de viață și de moarte” asupra partidelor din România, subliniind că AEP va avea capacitatea de a stabili regulile și a decide soarta formațiunilor politice. De asemenea, el a evidențiat că, în prezent, modificările statutului unui partid sunt supuse aprobării instanței, dar, conform proiectului, AEP se va putea autosesiza, ceea ce ar putea duce la dizolvarea unui partid fără o decizie judecătorească prealabilă.
Printre aspectele cele mai îngrijorătoare menționate de Dimitriu se numără articolul 56, care prevede că o întârziere în depunerea documentelor la AEP poate duce la dizolvarea partidului. De asemenea, el a subliniat că toate partidele existente vor fi supuse evaluării AEP în termen de șase luni, ceea ce ar putea permite AEP să decidă cine are dreptul să continue să funcționeze pe scena politică.
În contrast, AEP susține că proiectul de lege are ca scop reformarea cadrului juridic al partidelor politice, aliniindu-l la standardele europene, și că reglementările propuse vor acoperi toate aspectele de la constituire până la dizolvare.
Controversa noii legi a partidelor
Proiectul legii partidelor politice a generat controverse, în special în contextul acuzelor formulate de USR, care susține că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar putea primi puteri depline în ceea ce privește înființarea și dizolvarea formațiunilor politice. AEP a afirmat că scopul acestei legi este de a asigura un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice.
Noua legislație propune o abordare care mută accentul de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului. Aceasta vizează, de asemenea, creșterea transparenței, promovarea democrației interne, protecția membrilor, disciplină financiară și digitalizare, menținând totodată autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor.
