Îndemnuri pentru acțiune climatică la summitul de la Baku
John Podesta, reprezentantul Statelor Unite pentru problemele climatice, a solicitat luni guvernelor să rămână încrezătoare în angajamentele Statelor Unite de a combate schimbările climatice. El a subliniat că, deși Donald Trump ar putea încetini progresele în acest domeniu, nu va putea opri tranziția de la combustibilii fosili odată ce va reveni la putere în ianuarie.
Contextul summitului anual al ONU
Summitul anual al ONU dedicat climei a debutat luni la Baku, în Azerbaidjan, unde delegațiile din diverse țări își exprimă îngrijorarea că victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA ar putea împiedica avansul în limitarea încălzirii globale. Trump a anunțat intenția de a retrage Statele Unite din acordurile internaționale de mediu și de a crește producția de combustibili fosili, în condițiile în care SUA sunt, istoric, cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Reacția lui Podesta la rezultatele alegerilor
„Pentru noi, cei care suntem dedicați acțiunilor climatice, rezultatul alegerilor din SUA este extrem de dezamăgitor”, a declarat Podesta la summit. El a adăugat că, deși administrația lui Trump poate pune pe plan secund acțiunile climatice, eforturile de a limita schimbările climatice vor continua în Statele Unite. Podesta a subliniat importanța Inflation Reduction Act (IRA), legislația semnificativă a președintelui Joe Biden, care alocă miliarde de dolari pentru subvenții în domeniul energiei curate.
Impactul IRA și dificultățile anuleării sale
Potrivit lui Podesta, IRA va continua să susțină investițiile în energie solară, eoliană și alte tehnologii curate, iar guvernele de stat din SUA vor promova, de asemenea, reglementări pentru reducerea emisiilor. „Cred că nimic din toate acestea nu mai este reversibil. Poate fi încetinit? Posibil, dar direcția este clară”, a adăugat el. Deși Trump a promis să anuleze IRA, acest lucru ar necesita o acțiune din partea Congresului, ceea ce ar putea fi complicat din cauza sprijinului din partea unor congresmeni republicani care beneficiază de pe urma investițiilor legate de IRA.
Provocările summitului din Baku
Pe lângă alegerea lui Trump ca președinte, discuțiile de la Baku sunt influențate de preocupările economice și conflictele din Ucraina și Gaza, complicând astfel ambiția summitului de a ajunge la un acord pentru o finanțare anuală de până la 1.000 de miliarde de dolari în domeniul climei pentru țările în dezvoltare, înlocuind astfel ținta anterioară de 100 de miliarde de dolari.
Apelul șefului ONU pentru climă
Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a încercat să stimuleze discuțiile, afirmând: „Să renunțăm la ideea că finanțarea combaterii schimbărilor climatice este caritate”. El a subliniat că un nou obiectiv ambițios de finanțare în domeniul climei este în interesul tuturor națiunilor, inclusiv al celor mai mari și mai bogate.
Fenomenul schimbărilor climatice în 2023
Anul curent se preconizează a fi cel mai cald înregistrat vreodată, iar atât țările dezvoltate, cât și cele în dezvoltare s-au confruntat cu fenomene meteorologice extreme, inclusiv inundații devastatoare în Africa și pe coasta Spaniei.
Provocări în cadrul COP29: Discuții tensionate privind climatul global
În cadrul COP29, discuțiile se desfășoară într-un climat de incertitudine, amplificat de seceta care afectează diverse regiuni, inclusiv Carolina de Nord, America de Sud, Mexic și vestul Statelor Unite. Stabilirea agendei pentru negocieri s-a dovedit a fi o provocare, fiind amânată timp de câteva ore.
Surse anonime implicate în discuții au raportat că Uniunea Europeană și țările insulare mici au solicitat statelor să respecte acordul convenit anul trecut, concentrându-se pe modalitățile de implementare a acestuia, inclusiv renunțarea treptată la cărbune, petrol și gaze.
Azerbaidjanul sub presiune pentru progrese climatice
Azerbaidjanul, situat la Marea Caspică și cunoscut pentru primele puțuri de petrol din lume, se află sub presiune pentru a-și respecta angajamentele luate la COP28, care vizează renunțarea la combustibilii fosili. Cu toate acestea, statele din Golf, mari producătoare de combustibili fosili, doresc să limiteze discuțiile la aspectele financiare ale acordului COP28, conform surselor.
De asemenea, s-au înregistrat dezacorduri în legătură cu o propunere din partea Chinei de a include comerțul pe agenda COP29. Aceasta este o problemă delicată pentru China, având în vedere tarifele impuse de Uniunea Europeană și amenințările de tarifare de către fostul președinte Trump.
Impactul retragerii SUA asupra angajamentelor climatice globale
Mulți experți își exprimă îngrijorarea că o eventuală retragere a Statelor Unite din angajamentele climatice ar putea determina alte națiuni să își diminueze sau să renunțe la obiectivele climatice existente. Marc Vanheukelen, fost ambasador al Uniunii Europene pentru climă, a subliniat importanța rolului Statelor Unite, afirmând că „dacă SUA, cea de-a doua cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră și cea mai mare economie din lume, nu își stabilește un obiectiv ambițios, de ce ar face-o alte țări?”
Azerbaidjanul promite tranziția energetică
Gazda discuțiilor, Azerbaidjanul, îndeamnă guvernele să accelereze tranziția către energia curată, subliniind în același timp importanța gazului natural ca sursă de tranziție. Veniturile din sectorul petrolier și gazier au reprezentat 35% din economia țării în 2023, o scădere comparativ cu 50% în urmă cu doi ani. Guvernul a declarat că aceste venituri ar putea scădea la 22% până în 2028.
Președintele Ilham Aliev a descris resursele de combustibili fosili ale Azerbaidjanului ca fiind „un dar de la Dumnezeu” și a propus înființarea unui Fond de acțiune pentru finanțarea măsurilor împotriva schimbărilor climatice, vizând strângerea a până la 1 miliard de dolari de la companiile din sectorul extractiv din 10 țări, inclusiv Azerbaidjan.
