Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou
Pe 13 ianuarie, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Anul Nou, marcând trecerea în noul an în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie. Această dată este cu 13 zile mai târzie decât Anul Nou celebrat conform calendarului oficial, deoarece comunitățile de rit vechi folosesc calendarul iulian.
Obiceiuri și tradiții de Anul Nou
În ajunul Anului Nou, după apusul soarelui, grupuri de tineri umblă cu „Plugușorul”, un obicei popular care aduce binecuvântări gazdelor. Tinerii, îmbrăcați în costume naționale sau mascați, dansează „ursul”, „calul” sau „capra”, iar seara este considerată un moment propice pentru a prezice un an roditor, mai ales dacă cerul este senin.
În dimineața Anului Nou, oamenii se spală pe față cu apă în care a fost pus un bănuț din aur sau argint, pentru a asigura sănătatea pe parcursul întregului an. De asemenea, fetele nemăritate pun busuioc la fântână, sperând ca promoroaca descoperită a doua zi să le aducă căsătorie în iarna respectivă.
Superstiții și simboluri de noroc
Se consideră că prima persoană care intră în casă în ziua de Anul Nou aduce fie noroc, fie ghinion, în funcție de caracteristicile sale. De obicei, un bărbat brunet este văzut ca un semn bun. Înainte de sărbătoare, casele sunt curățate pentru a alunga energiile negative și a face loc bunăstării în noul an.
Meniul tradițional de Anul Nou
Mesele de Anul Nou sunt bogate în preparate tradiționale, incluzând sarmale, plăcinte, cozonaci, cârnați și alte delicatese. Printre acestea se regăsesc ardeii umpluți cu caimac, gustări cu mezeluri sârbești, pește cu legume și tortul cu nucă. Peștele simbolizează prosperitatea, iar unele familii pregătesc plăcinte cu o monedă ascunsă, aducând noroc celui care o găsește.
În unele regiuni, pentru a celebra noul an, oamenii aprind focuri în aer liber, folosesc artificii sau fac zgomote puternice, precum pocnirea bicelelor, pentru a alunga spiritele rele.
