Cultul notei 10 în școala românească: o problemă recunoscută de specialiști
Generații întregi au crescut sub presiunea notei 10, care a devenit un standard absolut în școala românească. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că această notă nu este un indicator corect al performanței educaționale. Mulți români își amintesc de întrebarea „Colega ta de ce a putut și tu nu?” care a alimentat această presiune.
Unii părinți, care au experimentat această „probă a perfecțiunii”, afirmă că nu doresc să-și supună copiii aceleași așteptări. O mamă a recunoscut: „Vin din generația care se cerea perfecțiune… Dar mi-am dat seama că, de fapt, te duci înapoi și nu e ok.”
Psiholoaga Keren Rosner explică impactul negativ al cultului notei 10 asupra copiilor, spunând că: „Atunci când copilul are performanță – 10 – mereu, el va lupta doar pentru notă și interesele lui colaterale vor scădea.” Aceasta sugerează că presiunea de a obține note perfecte poate duce la anxietate și la diminuarea motivației intrinseci.
În plus, Gabi Bartic, specialist în educație, atrage atenția asupra efectelor negative ale unei astfel de mentalități: „Dacă tot ce e bun e 10, atunci 10 nu mai spune nimic și orice vine sub el este automat eșec.” Ea subliniază că inflația notelor a creat așteptări nerealiste, iar percepția notelor 9 și 8 ca fiind eșecuri contribuie la această problemă sistemică.
Anul acesta, la evaluarea națională, au existat doar șapte candidați cu media 10, iar la bacalaureat, 45, ceea ce ridică întrebări despre validitatea și semnificația acestei note în contextul educațional actual.
