Datorii de milioane pentru primăriile mici din țară
Conform datelor recente publicate de ANAF, 225 de primării din România au acumulat datorii la stat, majoritatea dintre acestea fiind din localități mici. Problemele financiare s-au agravat din cauza proiectelor de dezvoltare, proceselor în instanță și a salariilor pe care aceste primării trebuie să le susțină. Unii edili recunosc că s-au bazat pe fondurile primite la rectificările bugetare, care nu au mai fost la fel de generoase ca în anii anteriori.
Cazuri specifice de datorii
Comuna Scărișoara din județul Alba se află printre cele mai afectate primării, având o datorie de 2,3 milioane de lei. Primarul Costea Cristian Vasile a explicat că datoria s-a acumulat în urma unui proces pierdut cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din cauza unor nereguli în cadrul unui proiect de investiții. Deși au fost aprobate plăți pentru lucrări, primăria a fost nevoită să suporte cheltuieli suplimentare.
Un alt exemplu este orașul Corabia din județul Olt, unde datoriile au crescut rapid, ajungând la peste 2,1 milioane de lei. Edilul a menționat că primăria a fost afectată de costurile ridicate pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap și de lipsa fondurilor promise la rectificările bugetare, ceea ce a dus la acumularea rapidă a datoriilor.
Concluzie
Situația datoriilor în rândul primăriilor mici ilustrează impactul semnificativ al deciziilor guvernamentale asupra bugetelor locale. Lipsa unei strategii financiare sustenabile și a sprijinului adecvat în perioadele de criză poate duce la dificultăți majore pentru aceste comunități.
Datorii ale primăriilor mici din România
Primarii din diverse localități din țară se confruntă cu datorii semnificative către stat, iar cauzele sunt variate. Iulică Oane, primarul unei primării, a explicat că datoriile au crescut din cauza întârzierilor în plățile pentru persoane cu handicap și a creșterii costurilor cu salubrizarea. „S-a mărit prețul la gunoi, iar noi am actualizat taxa abia luna trecută”, a precizat Oane.
Primăria sa are restanțe de cinci luni, iar datoria totală este estimată la 18 milioane de lei. Edilul a subliniat că, deși anul trecut datoriile au fost compensate, anul acesta nu s-a mai realizat o astfel de compensare.
Datoriile orașului Simeria
În orașul Simeria, datoriile se ridică la 1,5 milioane de lei, majoritatea provenind din penalități aplicate de Ministerul Fondurilor Europene pentru proiecte derulate defectuos. Primarul Emil Ioan Rîșteiu a explicat că a trebuit să returneze aproximativ 1 milion de lei din cauza neeligibilității unor sume cheltuite în perioada 2022-2023.
Problemele comunei Saelele
Comuna Saelele din Teleorman are datorii de peste 220.000 de lei, iar edilul a menționat că cheltuielile cu școala și centrul de bătrâni au pus o presiune suplimentară pe buget. „Ne împărțim sărăcia. Avem și centru de bătrâni și centru de învățământ profesional dual”, a spus primarul Carjan Gabriel.
Certeju de Sus, în topul datornicilor
Comuna Certeju de Sus se află în fruntea listei datornicilor, având restanțe de 8,4 milioane de lei. Datoria a fost acumulată dintr-o concesiune greșită realizată în 2010, ceea ce a dus la punerea primăriei sub sechestru. Edilul a menționat că banii ar fi trebuit să fie încasați de stat, nu de primărie.
Aceste exemple ilustrează dificultățile financiare cu care se confruntă primăriile mici din România, afectate de creșterea cheltuielilor și managementul defectuos al proiectelor.
Datoriile Primăriilor Mici la Stat
Primăriile mici din țară se confruntă cu datorii semnificative, cum ar fi cazul comunei conduse de primarul Alexandru Luca, care a declarat că datoriile au ajuns la aproximativ 8 milioane de lei, incluzând dobânzi și penalități. Edilul a menționat că au un titlu executoriu pe aproape toate bunurile primăriei, inclusiv terenuri și clădiri.
Din cauza acestor datorii, comuna nu a mai putut accesa fonduri europene începând cu anul 2023. În acest context, Coaliția guvernamentală este așteptată să decidă asupra unei reforme administrative menite să îmbunătățească situația financiară a bugetului de stat. Deși măsura a fost promisă de câteva luni, discuțiile între partidele aflate la guvernare au fost dificile. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că un nou proiect va fi finalizat în curând.
