Autoritățile și problema campaniilor mascate în mediul online
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a inițiat o consultare publică pentru un proiect de Hotărâre ce reglementează publicitatea electorală pentru alegerile prezidențiale din luna mai. Deși proiectul se concentrează pe materialele electorale plătite, el nu abordează problema campaniilor mascate desfășurate în mediul online, așa cum subliniază expertul Mădălina Voinea, consultat de Digi24.ro.
Clarificări și critici asupra reglementărilor
Proiectul AEP completează o Ordonanță de Urgență aprobată la începutul anului, care a fost criticată pentru lipsa unei distincții clare între publicitatea electorală și postările personale ale cetățenilor pe rețelele de socializare. Această confuzie a generat temeri în rândul votanților, cum ar fi cei care susțin candidatul Călin Georgescu, care s-au temut de posibile sancțiuni pentru expresiile de susținere publică.
Mădălina Voinea a evidențiat că Hotărârea AEP se referă strict la publicitatea politică plătită și nu la comunicarea organică despre politicieni. Aceasta nu reușește să clarifice distincția între susținerile cetățenilor și materialele publicitare electorale, lăsând astfel loc pentru confuzii și abuzuri.
Problema campaniilor mascate
Un aspect esențial pe care Hotărârea nu îl rezolvă, conform Mădălinei Voinea, este existența campaniilor mascate în mediul online, care includ utilizarea de conturi false și strategii manipulative pentru a promova un candidat. În alegerile prezidențiale anulate din 2024, aceste scandaluri au fost frecvente, implicând ferme de boți și campanii ascunse.
Articolul 8 din Hotărârea AEP abordează măsurile referitoare la acțiunile de promovare prin tehnici manipulative, însă expertul consideră că este esențial să se definească și să se monitorizeze aceste campanii mascate pentru a asigura integritatea procesului electoral.
Autoritățile și soluțiile pentru campaniile mascate din mediul online
Problema campaniilor de manipulare din mediul online este o preocupare majoră pentru autorități, iar experții subliniază dificultățile în identificarea și sancționarea acestora. Mădălina Voinea, expert în domeniu, a declarat că nu există o capacitate suficientă de monitorizare pentru a strânge dovezi concludente. „Va fi foarte greu să strângi dovezi ale unor rețele de conturi automatizate și să le demonstrezi ca BEC să ia decizii”, a spus aceasta. Ea a adăugat că lăsând la latitudinea Biroului Electoral Central (BEC) rezolvarea acestor probleme, se creează o situație complicată, având în vedere lipsa de resurse necesare.
În acest context, autoritățile lucrează la reglementări care să îmbunătățească transparența și să limiteze manipularea electorală, mai ales cu privire la alegerile prezidențiale din 2025. Hotărârea recentă stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele publicitare politice, inclusiv identificarea clară a surselor de finanțare și a autorilor campaniilor.
Consultarea publică a acestui proiect se va desfășura până pe 21 februarie, oferind oportunitatea de a aduce contribuții pentru o mai bună reglementare a publicității electorale.
