Impactul eșecului legii salarizării asupra finanțelor României
Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR va obliga România să înlocuiască fondurile europene cu împrumuturi costisitoare, a avertizat economistul Adrian Mitroi la Digi24. El a estimat că dobânzile pentru aceste împrumuturi vor depăși anual 50 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o povară financiară semnificativă pentru stat.
Adrian Mitroi a subliniat că adoptarea noii legi a salarizării unitare era un jalon esențial din PNRR pentru deblocarea sumei menționate. Din păcate, negocierile politice nu au reușit să producă o variantă viabilă care să respecte cerințele de echitate și sustenabilitate bugetară. Acesta s-a declarat „extrem de dezamăgit” de eșecul adoptării legii și de modul în care politicienii au gestionat consecințele financiare ale pierderii banilor.
Finanțarea deficitului și riscurile economice
România se află acum în situația de a acoperi suma fie prin împrumuturi de pe piețele interne și externe, fie prin creșterea deficitului. Mitroi a explicat că opțiunile de finanțare de pe piața locală sunt deja limitate, ceea ce face ca împrumuturile să fie și mai costisitoare. „Trebuie să luăm banii din altă parte și foarte scump”, a afirmat economistul.
El a criticat politicienii care s-au acuzat reciproc pentru eșecul reformei, fără a discuta despre costurile pe care le va suporta statul. „Este incredibil cu câtă lejeritate își pasează responsabilitatea, neglijând consecințele financiare directe ale acestei situații”, a adăugat el.
Riscul retrogradării ratingului de țară
Pe lângă costurile directe ale împrumuturilor, Mitroi a avertizat asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară, care ar putea afecta încrederea investitorilor și evaluările agențiilor de rating. „Eșecul reformei poate avea repercusiuni grave asupra economiei noastre”, a conchis economistul.
Impactul eșecului legii salarizării asupra României
Economistul Adrian Mitroi a avertizat asupra consecințelor economice ale eșecului legii salarizării, subliniind că statul ar putea fi nevoit să înlocuiască banii europeni cu împrumuturi costisitoare. „Consecințele vor fi clare”, a spus el, referindu-se la discuțiile politice inutile care evită problemele fundamentale.
Mitroi a sugerat că Parlamentul ar fi putut lua măsuri pentru a prelungi contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, ca o soluție temporară pentru a acoperi deficitul bugetar identificat de Comisia Europeană. „Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a adăugat economistul.
Întrebat despre echitatea acestei măsuri, Mitroi a recunoscut că ar fi fost o soluție rapidă, dar nu ideală. „Ne puneam sacul în căruță, chiar dacă mai curgeau grăunțele din el, și după aceea discutam”, a explicat el, subliniind că măsurile trebuie luate urgent pentru a evita consecințe negative asupra ratingului și reformelor economice.
