Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, activând restricțiile impuse de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Conform acestei legi, atât timp cât datoria depășește acest nivel, Guvernul nu poate adopta măsuri care să majoreze cheltuielile totale de personal sau pe cele cu asistența socială.
Ministerul Finanțelor a estimat că datoria publică ar putea continua să crească, ajungând la 63,9% din PIB în 2028. Această situație limitează capacitatea Guvernului de a lua decizii privind noua lege a salarizării și alte inițiative cu impact bugetar, care trebuie să fie conforme cu cadrul fiscal-bugetar în vigoare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că, în condițiile în care datoria publică rămâne peste 60% din PIB, nu sunt permise creșteri suplimentare ale cheltuielilor cu salariile și asistența socială. Astfel, orice inițiativă bugetară trebuie să fie fundamentată și calibrată în limitele stabilite de Strategia fiscal-bugetară.
Estimările Ministerului Finanțelor sugerează că datoria publică va atinge 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă. Această evoluție subliniază necesitatea de a respecta limitele bugetare deja stabilite și de a evalua impactul măsurilor propuse asupra economiei.
Datoria publică a României și limitele cheltuielilor guvernamentale
Recent, datoria publică a României a depășit 60% din PIB, ceea ce impune guvernului constrângeri semnificative în ceea ce privește cheltuielile. Potrivit comunicatului Guvernului, România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Aceste limite sunt esențiale pentru a asigura o reducere graduală a deficitului sub 3% din PIB și pentru a menține datoria publică pe o traiectorie descendentă.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu prevede o ajustare de șapte ani, cu un plafon anual de creștere a cheltuielilor nete de 2,6% pentru 2026. Estimările pentru deficitul bugetar arată o scădere, cu un deficit planificat de 6% din PIB pentru 2026, comparativ cu 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Ministrul Finanțelor a subliniat importanța prudenței bugetare, menționând că România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Orice abateri de la regulile fiscal-bugetare pot afecta credibilitatea și stabilitatea finanțelor publice. De asemenea, el a evidențiat că veniturile au crescut semnificativ, iar cheltuielile totale au fost controlate, în ciuda creșterii costurilor cu dobânzile.
În concluzie, guvernul român se confruntă cu provocări majore în gestionarea datoriilor publice și a cheltuielilor, iar respectarea angajamentelor bugetare este esențială pentru viitorul economic al țării.
