De la furtună tropicală la uragan devastator: Impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor extreme
Furtuna tropicală Melissa, alimentată de apele anormal de calde ale Mării Caraibilor, a evoluat rapid în uragan de categoria 5. Această transformare rapidă, combinată cu viteza sa mică de deplasare, amplifică efectele devastatoare, incluzând vânturi violente și ploi abundente.
Oamenii de știință subliniază că intensificarea rapidă a furtunilor care stagnează asupra unor regiuni devine tot mai frecventă pe măsură ce clima se încălzește. Kerry Emanuel, meteorolog și climatolog la MIT, a menționat că, deși în acest sezon nu s-au format multe uragane în Atlantic, un număr neobișnuit de mare dintre ele au trecut printr-o fază de intensificare rapidă.
Conexiunea între schimbările climatice și uraganele specifice este dificil de stabilit, dar tendințele generale sugerează că aceste fenomene extreme pot fi considerate „marker al schimbărilor climatice”. Temperaturile mai ridicate ale suprafeței mării generează mai multă energie pentru furtuni, furnizându-le un combustibil suplimentar. David Gilford, cercetător la Climate Central, a explicat că diferența de temperatură dintre apă și atmosferă determină forța potențială a unui uragan.
În cazul lui Melissa, aceasta a trecut peste ape cu o temperatură cu 1,4°C mai mare, temperaturi care au devenit de cel puțin 500 de ori mai probabile din cauza încălzirii provocate de activitatea umană. Această încălzire a oceanelor contribuie la furtuni cu umiditate mai mare, estimându-se că vor exista între 25% și 50% mai multe precipitații în timpul furtunii din cauza schimbărilor climatice.
Un alt factor agravant este viteza de deplasare lentă a furtunii, de doar 4,8 km/h, care ar putea aduce între 50 și 63 de centimetri cubi de ploaie în anumite zone. Jill Trepanier, expertă în climatologia uraganelor, atrage atenția asupra pericolelor asociate cu furtuni precum Melissa, inclusiv posibile inundații și distrugeri severe ale infrastructurii din cauza vânturilor extreme și a precipitațiilor abundente.
Impactul încălzirii globale asupra furtunilor tropicale
Oamenii de știință au identificat o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește furtunile stagnante din Marea Caraibilor, care se produc în mod frecvent în luna octombrie, în apropierea regiunilor costiere. Furtuna tropicală Melissa se dovedește a fi un exemplu remarcabil, deoarece s-a intensificat în timp ce a stagnat în aceeași zonă. Acest fenomen sugerează că temperatura apei mării este atât de ridicată, iar căldura aerului atât de intensă, încât furtuna a evitat procesul obișnuit de autodistrugere.
Jill Trepanier, expert în climatologie, a descris situația ca fiind „puțin cam înfricoșătoare”. Conform lui James Kossin, fost climatolog la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, datele indică o creștere a numărului de furtuni stagnante. Un factor posibil care contribuie la acest fenomen este „amplificarea arctică”, un proces prin care schimbările climatice reduc diferența de temperatură între latitudinile mici și mari, slăbind astfel vânturile care, în mod normal, propulsează uraganele. Cu toate acestea, Kossin subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma această legătură de cauzalitate.
