Declarația AUR privind protejarea intereselor României în Politica Externă a UE
Senatul României a adoptat, luni, o declarație inițiată de AUR, prin care se reafirmă dreptul României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a Uniunii Europene. Această inițiativă solicită Guvernului să clarifice dacă Oana Țoiu a avut un mandat expres pentru semnarea unui document comun referitor la limitarea utilizării dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată.
Declarația subliniază necesitatea consultării Parlamentului înainte de a adopta orice poziție care ar putea afecta echilibrul decizional în politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. Senatul reiterează importanța apartenenței României la Uniunea Europeană, dar și dreptul legitim al țării de a-și proteja interesele naționale esențiale.
Documentul exprimă îngrijorarea față de participarea Oanei Țoiu în demersurile „Grupului de prieteni”, care vizează extinderea votului cu majoritate calificată în PESC. Această acțiune este considerată o opțiune politică care ar putea avea consecințe semnificative asupra capacității României de a-și proteja interesele naționale.
Senatul solicită Guvernului demis să oprească imediat orice acțiuni legate de utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC și să nu susțină activarea unor mecanisme care ar putea duce la extinderea acestuia fără o consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe este obligat să prezinte Parlamentului, în termen de 15 zile, documentele relevante privind participarea României la „Grupul de prieteni”.
Declarația AUR privind dreptul României în Politica Externă a UE
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a obținut aprobarea în plenul Senatului a unei declarații care subliniază importanța protejării intereselor naționale ale României în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a Uniunii Europene. Această inițiativă, prezentată de senatorul AUR Cristina Dumitrescu, evidențiază lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent pentru ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, în ceea ce privește susținerea extinderii votului cu majoritate calificată în detrimentul unanimității.
AUR solicită clarificarea mandatului ministrului Ţoiu și oprirea demersurilor care ar putea diminua capacitatea României de a bloca decizii considerate contrare intereselor sale strategice. În acest context, AUR pune sub semnul întrebării cine a mandatat-o pe Oana Ţoiu să susțină modificarea mecanismului decizional european într-un domeniu esențial pentru suveranitatea și securitatea României.
În prezentarea declarației, Cristina Dumitrescu a subliniat importanța dreptului de veto pentru apărarea intereselor naționale, explicând că acesta nu reprezintă un privilegiu arbitrar, ci o garanție juridică. Conform articolului 24 din tratatul privind Uniunea Europeană, politica externă și de securitate comună trebuie implementată în unanimitate, cu excepția cazurilor prevăzute diferit de tratate. Trecerea de la unanimitate la majoritate calificată ar diminua capacitatea fiecărui stat membru de a respinge decizii contrare intereselor sale.
AUR își reafirmă astfel angajamentul față de protejarea dreptului României de a-și apăra interesele naționale în politica externă a Uniunii Europene.
Declarația AUR privind drepturile României în Politica Externă a UE
Senatul României a adoptat o declarație a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) care subliniază dreptul României de a-și proteja interesele în cadrul politicii externe a Uniunii Europene. Aceasta solicită Guvernului să clarifice dacă Ministrul Interimar al Afacerilor Externe, Oana Silvia Țoiu, a avut un mandat expres pentru a semna un document comun care vizează limitarea utilizării dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată.
În cadrul dezbaterilor, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a insistat asupra importanței consultării Parlamentului înainte de a lua orice decizie care ar putea modifica echilibrul decizional în politica externă și de securitate comună. El a subliniat că renunțarea la un instrument esențial pentru protejarea intereselor naționale nu poate fi realizată fără acordul reprezentanților aleși ai poporului român.
Peiu a argumentat că este crucial ca Parlamentul Național să fie informat și să aibă posibilitatea de a aproba o chestiune de o asemenea gravitate, subliniind că nu există un mandat popular care să justifice cedarea dreptului de veto în astfel de probleme. De asemenea, el a evidențiat că interesele statelor membre ale UE nu sunt întotdeauna identice, iar mecanismul unanimității permite României să își apere poziția în chestiuni strategice.
AUR solicită, prin această declarație, transparență în stabilirea poziției naționale, consultarea Parlamentului și apărarea intereselor strategice ale României, în special în contextul regiunii Mării Negre, Republicii Moldova și Ucrainei. Formațiunea susține că apartenența României la Uniunea Europeană nu implică renunțarea la mecanismele juridice necesare pentru protejarea intereselor naționale.
Declarația a fost adoptată cu 64 de voturi pentru, 29 contra și 9 abțineri, fiind contracarată de USR și PNL, în timp ce UDMR s-a abținut.
Declarația AUR și reacția Oanei Țoiu
AUR a adoptat o declarație prin care își reafirmă dreptul României de a-și proteja interesele în politica externă a Uniunii Europene, iar această poziție a fost aprobată recent de Senat. Textul declarației va fi transmis tuturor instituțiilor relevante pentru a informa despre poziția adoptată.
Reacția Oanei Țoiu
Oana Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe din partea USR, a criticat AUR, acuzându-l că răspândește minciuni și inventează probleme. Ea a afirmat că „este o minciună cap-coadă că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană”. Țoiu a subliniat că în timp ce AUR fabrică scenarii fictive, ea este implicată în activități internaționale, cum ar fi aprobarea de sancțiuni împotriva susținătorilor Rusiei.
Ministrul a explicat că renunțarea la dreptul de veto nu poate fi realizată rapid și că, conform tratatelor, este necesară unanimitatea liderilor pentru a propune astfel de schimbări. „Parlamentul nostru nu dezbate astfel de propuneri, deoarece ele nu există. În schimb, se discută despre o minciună care afectează încrederea oamenilor în UE”, a declarat Țoiu.
Clarificări privind dreptul de veto
În continuare, Țoiu a precizat că dreptul de veto al României rămâne intact și că orice stat membru poate bloca o decizie din motive de politică națională. „În cazul în care o decizie PESC urmează să fie adoptată cu majoritate calificată, fiecare stat membru se poate opune acesteia din rațiuni vitale de politică națională”, a adăugat ea, subliniind că explicația acestor motive nu necesită aprobări suplimentare.
Oana Țoiu a concluzionat că România are putere în UE atunci când politicienii săi au curajul să își folosească drepturile, mai degrabă decât să se plângă.
