Diana Buzoianu propune modificarea legislației privind hărțuirea sexuală
Deputata USR și ministră a Mediului, Diana Buzoianu, a depus un proiect de lege la Senat pentru amendarea Codului penal, având ca scop incriminarea hărțuirii sexuale indiferent de existența unei relații de muncă între victimă și agresor. Această inițiativă vizează, de asemenea, sancționarea faptei chiar și atunci când aceasta se produce o singură dată, în condiții de presiune sau vulnerabilitate.
Conform actualei legislații, hărțuirea sexuală este definită ca „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare”, însă Buzoianu subliniază că această definiție nu reflectă realitățile sociale contemporane. „Femeile și fetele din România trebuie să fie în siguranță. Hărțuirea sexuală nu ar trebui să fie condiționată de existența unei relații de muncă și nu ar trebui să fie necesară repetarea faptei pentru a fi sancționată”, a declarat ea.
Proiectul de lege propune redefinirea infracțiunii, eliminând condiția legată de relațiile de muncă și extinzând răspunderea penală pentru situațiile în care fapta este însoțită de presiuni care provoacă victimei o stare de temere. Această prevedere se va aplica în diverse contexte, inclusiv în cazul în care victima se află în îngrijirea făptuitorului sau când există o vulnerabilitate evidentă a victimei.
Buzoianu a subliniat importanța acestui demers și a menționat că inițiativa sa beneficiază de sprijinul reprezentanților altor partide proeuropene, evidențiind astfel unitatea în ceea ce privește îmbunătățirea legislației privind drepturile femeilor.
Diana Buzoianu propune măsuri împotriva hărțuirii sexuale
Diana Buzoianu a depus un proiect în Parlament care vizează pedepsirea hărțuirii sexuale, incluzând situațiile în care nu există o relație de muncă între victimă și agresor. Această inițiativă se aliniază cu necesitatea de a adapta legislația penală la realitățile actuale, unde hărțuirea sexuală poate apărea nu doar în mediul profesional, ci și în contexte educaționale, de prestări servicii, în spații publice sau în interacțiuni mediate digital.
Modificările propuse vin ca răspuns la nevoia de a proteja persoanele vulnerabile și de a extinde interdicțiile în diverse medii, inclusiv în școli și spitale, reflectând astfel complexitatea și diversitatea situațiilor de hărțuire sexuală din societatea contemporană.
