Controversă privind terenul de pe faleza Constanței
Curtea de Apel Constanța a decis, pe 6 mai, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu un dosar ce implică o suprafață de peste 2.400 de metri pătrați de pe faleza orașului. Această decizie schimbă dinamica litigiului dintre Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) și investitorul grec Christos Panopoulos, care intenționează să construiască un bloc cu regimul de înălțime P+5.
Instanța a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor articole din Legea apelor (nr. 107/1996) și din Ordonanța de Urgență privind gospodărirea integrată a zonei costiere (OUG nr. 202/2002). Această acțiune ar putea conduce la suspendarea judecării apelului până la stabilirea conformității legilor invocate cu Legea Fundamentală.
În prima instanță, Tribunalul Constanța a decis că terenul trebuie să revină în proprietatea publică, stabilind astfel că dreptul de proprietate al lui Panopoulos trebuie radiat din Cartea Funciară. Expertizele tehnice au confirmat că suprafața face parte din domeniul public, iar investitorul a fost obligat să plătească cheltuieli de judecată de peste 68.000 de lei.
Investitorul grec a dobândit acest teren în 2014, după ce Primăria Constanța l-a oferit inițial în 2006 ca măsură reparatorie. Cu toate acestea, Administrația Națională „Apele Române” a contestat legalitatea proprietății, argumentând că faleza și plajele apartin exclusiv statului și nu pot fi transformate în proprietate privată. O expertiză a demonstrat că terenul rămâne o faleză, esențială pentru stabilitatea zonei costiere.
În prezent, litigiul este blocat de cererea de revizuire a Curții Constituționale, iar verdictul final ar putea ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se va decide soarta acestui teren.
Dosarul taluzului ajunge la Curtea Constituțională
Grecul Christos Panopoulos intenționează să construiască un bloc cu regimul de înălțime P+5 pe un teren aflat în litigiu. Cu toate acestea, actul inițial prin care terenul a fost scos din patrimoniul public a fost considerat viciat de la bun început.
Cazul a suscitat atenția autorităților, fiind acum înaintat Curții Constituționale pentru a se decide asupra legalității acestei acțiuni.
