Economia mondială și impactul războiului din Iran
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că economia globală a reușit să facă față șocului energetic generat de războiul din Iran mai bine decât se anticipa. Totuși, FMI și-a exprimat preocuparea cu privire la deteriorarea situației fiscale în unele țări, conform unei informații publicate de Der Spiegel.
Consecințele crizei energetice
Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat că există o competiție strânsă între efectele negative ale crizei energetice și boom-ul investițiilor susținut de inteligența artificială. În contextul în care Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, efectele nu au fost la fel de severe cum se anticipa, datorită eliberării rezervelor de petrol și gaze, cererii reduse și extinderii energiilor regenerabile.
Șocul energetic persistă
Cu toate acestea, Georgieva a afirmat că „șocul energetic nu s-a terminat”, referindu-se la fluctuațiile prețurilor petrolului, care variază în prezent între 80 și 90 de dolari pe baril, după ce au atins un vârf de peste 118 dolari în primăvară. O nouă creștere a prețurilor ar putea intensifica inflația și ar putea determina băncile centrale să mențină sau să crească ratele dobânzilor, afectând astfel creșterea economică.
Apel la acțiune
Georgieva a solicitat tuturor țărilor să elaboreze planuri credibile pentru consolidarea bugetelor lor. Deși nu a menționat țări specifice, a subliniat necesitatea de a reduce dezechilibrele globale excesive care provoacă tensiuni comerciale. FMI a sugerat țărilor precum China să-și ajusteze modelul de creștere pentru a se concentra mai mult pe cererea internă.
Previziuni economice
FMI nu a oferit noi previziuni economice, dar a redus în iulie estimările de creștere economică globală pentru 2026 la 3,0%, avertizând asupra riscurilor suplimentare din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. O actualizare a acestor previziuni este așteptată în mijlocul lunii octombrie, cu ocazia reuniunii anuale a FMI și Băncii Mondiale din Bangkok.
