Conversație telefonică între Erdogan și Trump
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avut o discuție telefonică cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, pentru a sublinia perspectiva unei colaborări viitoare, conform unui comunicat al președinției turce. Erdogan l-a felicitat pe Trump pentru victoria sa electorală și a exprimat dorința de a întări relațiile dintre Turcia și SUA în perioada următoare.
În timpul mandatului său anterior, Donald Trump l-a primit pe Erdogan de două ori la Casa Albă, în anii 2017 și 2019. În contrast, președintele în funcție, Joe Biden, nu a avut nicio întâlnire oficială cu Erdogan la Washington, o recepție planificată pentru luna mai fiind anulată.
Participarea lui Erdogan la reuniunea Comunității Politice Europene
Erdogan este așteptat să participe joi la Budapesta, la o întâlnire a Comunității Politice Europene (CPE), care cuprinde cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, prezidate de Ungaria pentru o perioadă de șase luni, alături de statele vecine.
Pozitia strategică a Turciei în NATO
Turcia, având o poziție geografică strategică, se confruntă atât cu avantaje, cât și cu dezavantaje. În cadrul NATO, Turcia este percepută ca o poartă către complexitatea Orientului Mijlociu și ca un actor semnificativ în Marea Neagră și Marea Mediterană. Această poziție geografică îi amplifică capitalul geostrategic, dar o face și vulnerabilă în raport cu vecinii săi.
De-a lungul anilor, Turcia a fost criticată pentru acțiunile sale și pozițiile adoptate în cadrul NATO, deoarece interesele naționale ale Turciei nu au coincis întotdeauna cu cele ale celorlalte state membre. Astfel, în presa internațională, Turcia a fost etichetată ca „copilul neascultător al NATO”, „călcâiul lui Ahile din cadrul NATO” sau „calul troian al NATO”.
Tensiuni între aliații NATO
În luna septembrie, Erdogan a solicitat ridicarea sancțiunilor impuse de SUA, care afectează achizițiile de armament ale Turciei, precum și alte măsuri „unilaterale” care limitează capacitatea ambelor țări de a-și îndeplini obiectivele comerciale pe termen lung. În ultimii ani, între aliații NATO au apărut tensiuni legate de diverse subiecte, inclusiv politicile din estul Mediteranei, Siria și Gaza, precum și achiziția de către Turcia a sistemelor de apărare antiaeriană S-400, care a dus la sancțiuni din partea Statelor Unite și la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35 în 2019.
Ulterior, Turcia a încercat să achiziționeze 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 și 79 de seturi pentru modernizare din SUA. Acordul a fost aprobat doar după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, ceea ce a marcat o dezghețare a relațiilor cu Washingtonul.
Obiectivul comercial comun
Turcia și SUA își propun un obiectiv comun pe termen lung de a crește comerțul bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, față de 30 de miliarde în 2023. Cu ocazia unei vizite la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Erdogan a declarat în fața unor oameni de afaceri turci și americani că este optimist în privința atingerii acestui obiectiv, deși cooperarea în domeniul industriei de apărare nu a fost încă realizată pe deplin.
Potențialul afectat de sancțiuni
În prezent, potențialul de dezvoltare al mai multor industrii este subminat de sancțiunile economice care continuă să fie aplicate. Aceste măsuri restrictive au un impact semnificativ asupra capacității de creștere și inovare, limitând accesul la resurse esențiale și piețe internaționale.
Industria, care ar putea prospera în condiții normale, se confruntă cu provocări majore din cauza acestor restricții. Investițiile străine sunt afectate, iar companiile locale se luptă să își mențină competitivitatea. Această situație generează incertitudine și descurajează inițiativele de afaceri.
În concluzie, continuarea sancțiunilor are un efect profund asupra potențialului de dezvoltare, impunând limite care pot duce la stagnarea progresului economic pe termen lung.
