Expert în energie: Reducerea voluntară a consumului nu acoperă deficitul de 2.500 MW
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), afirmă că reducerea voluntară a consumului de energie electrică nu poate acoperi un deficit estimat de până la 2.500 MW în orele de vârf. Potrivit acestuia, măsura de reducere a consumului ar putea aduce doar între 100 și 200 MW, ceea ce este insuficient.
Chisăliță subliniază că, după 25 de ani de iresponsabilitate în domeniul energetic, Guvernul României cere acum responsabilitate voluntară de la companii. „Statul vine cu un apel: ‘Fiți responsabili și opriți-vă voluntar!’, ceea ce înseamnă că guvernul solicită companiilor să își întrerupă producția, să nu își realizeze marfa, să nu își încaseze profitul și să suporte penalitățile pentru comenzile nelivrate”, explică specialistul.
Expertul menționează că România se confruntă deja cu un deficit de energie, importând aproximativ 1.700 MW în orele de seară. În cazul în care s-ar opri și a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW. De asemenea, seceta afectează și statele vecine, ceea ce face imposibilă garantarea energiei necesare în momente critice.
Chisăliță afirmă că „voluntariatul energetic are o limită foarte clară – factura economică”. El compară o fabrică cu un bec, subliniind că în industrie există cicluri tehnologice care nu pot fi oprite instantaneu. „Cine plătește marfa neprodusă? Cine acoperă salariile și penalitățile comerciale?”, întreabă specialistul.
În concluzie, Chisăliță consideră că Guvernul va cere industriei să se sacrifice fără niciun cost. „Într-un sistem energetic bine organizat, reducerea consumului nu se face prin rugăminți televizate. România încearcă să obțină acum același serviciu fără să îl plătească, ceea ce este inacceptabil”, concluzionează expertul în energie.
Reducerea voluntară a consumului de energie electrică, insuficientă în fața deficitului
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a subliniat că reducerea voluntară a consumului de energie electrică nu va putea acoperi un deficit estimat între 1.500 și 2.500 MW. Chisăliță estimează că, în următoarele zile, această reducere ar putea ajunge la aproximativ 150 MW, provenind în principal din industrie, instituții publice, centre comerciale și consumatori casnici.
Chiar și cu aceste reducări, se estimează că vorbim despre doar 5-10% din deficitul total. „Ajută? Da. Rezolvă problema? Categoric nu”, a afirmat specialistul. El a explicat că pentru a obține o reducere semnificativă, este necesară implicarea industriei, unde costurile pot depăși un milion de euro pentru fiecare oră de reducere a consumului.
Sistemul de reducere a consumului, ineficient în criză
Chisăliță a criticat abordarea guvernului, spunând că ordinea reducerii consumului ar fi trebuit să fie stabilită și contractată înainte de criză, protejând în primul rând spitalele și infrastructurile critice. El a subliniat că România avea planuri pentru un mecanism ANRE de servicii de flexibilitate care ar fi putut ajuta la reducerea consumului fără a afecta procesele industriale esențiale.
„În lipsa unor măsuri bine pregătite, statul transmite industriei mesajul: ‘Oprește-te tu, ca să nu se vadă că noi nu ne-am pregătit’. Aceasta nu este o soluție corectă”, a conchis expertul. Chisăliță a evidențiat că problemele actuale sunt rezultatul unui sistem energetic nesigur, care nu a ținut cont de flexibilitate și de necesitatea stocării energiei.
Expert în energie: Reducerea voluntară a consumului nu poate acoperi un deficit de până la 2.500 MW
Dumitru Chisăliţă, expert în energie, a subliniat că în prezent se observă o „naţionalizare a responsabilităţii şi o privatizare a pagubelor”. Aceasta reflectă o situație în care reducerea voluntară a consumului de energie nu poate compensa un deficit semnificativ, estimat la până la 2.500 MW.
În contextul acestei crize, autoritățile din România au declarat stare de alertă la nivel naţional în luna august, ca urmare a scăderii producţiei de energie electrică. Această situație a fost generată de seceta severă și de debitele scăzute ale râurilor, inclusiv pe fluviul Dunărea.
